NOU MINIM ISTORIC: BNR reduce rata dobânzii de politică monetară la 5,25% pe an

BNR a redus dobânda de politică monetară cu 0,75 puncte procentuale de la începutul acestui an, după tăieri de câte 0,25 puncte şi în şedinţele Consiliului de Administraţie din ianuarie şi februarie. Dobânda cheie este acum la minimul istoric de 5,25%.

"CA al BNR reafirmă că banca centrală va monitoriza în continuare evoluţiile interne şi ale mediului economic internaţional, astfel încât, prin ajustarea corespunzătoare a instrumentelor de care dispune, să asigure realizarea stabilităţii preţurilor pe termen mediu şi a stabilităţii financiare", se arată în comunicatul semnal transmis de banca centrală.

BNR a decis să menţină ratele rezervelor minime obligatorii constituite de instituţiile de credit, la 15% în cazul pasivelor în lei şi 20% pentru pasivele în valută.

Analiştii financiari bancari au anticipat într-o largă majoritate că BNR va reduce joi dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte, la 5,25%, ca urmare a scăderii inflaţiei şi a persistenţei deficitului de cerere agregată. De asemenea, aproape 80% dintre analişti au anticipat că banca centrală nu va modifica ratele pentru rezervele minime obligatorii.

Pentru finele anului 2012, estimarea membrilor Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) care au răspuns la sondajul periodic plasează dobânda de politică monetară la 5% (răspunsurile variază între 5% şi 5,25%). La finalul anului 2013, dobânda de politică monetară s-ar putea situa la 5% (estimările variază între 4% şi 5,75%).

Rata anuală a inflaţiei şi-a continuat trendul descendent, coborând la nivelul de 2,6% în luna februarie 2012 de la 3,14% în decembrie 2011. Rata anuală a inflaţiei de bază CORE2 ajustată s-a redus de asemenea, ajungând la nivelul de 2,05%, faţă de 2,37% în luna decembrie 2011, se arată în comunicatul detaliat transmis de BNR.

Scăderea ratei anuale a inflaţiei la un nivel minim istoric este rezultatul îndeplinirii programului economico-financiar prevăzut în cadrul acordurilor cu Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi alte instituţii internaţionale. Pe fundalul menţinerii unui ansamblu adecvat al condiţiilor monetare reale în sens larg, disiparea impactului majorării taxei pe valoarea adăugată şi evoluţia relativ favorabilă a preţurilor produselor alimentare au contribuit la decelerarea rapidă a inflaţiei.

În aceste condiţii, banca centrală a început în toamna anului 2011 un ciclu de reducere a ratei dobânzii de politică monetară şi de adecvare corespunzătoare a condiţiilor lichidităţii, mişcările fiind receptate rapid de către piaţa monetară prin scăderea ratelor dobânzilor interbancare sub nivelul ratei dobânzii de politică monetară. Îmbunătăţirea condiţiilor pieţei monetare a indus o tendinţă continuu descendentă a randamentelor titlurilor de stat pe piaţa primară, piaţa secundară a acestora devenind de asemenea mai activă, cu impact favorabil asupra redistribuirii lichidităţii în sistemul bancar.

Cu toate acestea, tensiunile şi incertitudinile asociate crizei datoriilor suverane la nivel european s-au resimţit şi pe piaţa bancară românească prin limitarea expunerilor reciproce între instituţiile de credit. Aceasta a exercitat un impact nefavorabil asupra distribuţiei lichidităţii în sistemul bancar şi pe piaţa monetară şi a impus intensificarea rolului de reglare a lichidităţii al băncii centrale, în consonanţă cu tendinţele pe plan european şi mondial. Coroborate cu particularităţile raportului dintre credite şi depozite la nivelul fiecărei bănci în parte şi cu procesul de reducere a datoriilor de către unele instituţii de credit în linie cu tendinţe similare aflate în desfăşurare pe plan european, dezvoltările menţionate anterior se reflectă într-un proces mai lent de redresare a creditării sectorului privat.

Dinamizarea activităţii pe piaţa secundară a titlurilor de stat, alături de refacerea încrederii operatorilor şi a investitorilor va contribui astfel la atenuarea distribuţiei neuniforme a lichidităţii, asigurând alocarea mai bună a resurselor. Datele statistice aferente lunii februarie 2012 privind evoluţia ratelor dobânzilor la împrumuturile acordate sectorului neguvernamental sunt aşteptate să confirme continuarea transmisiei semnalului monetar, în principal pe segmentul creditelor pentru sectorul companiilor nefinanciare, unde ritmul de creştere al creditelor noi în lei este apropiat de cel al împrumuturilor nou acordate în valută, se menţionează în comunicat.

Evaluarea perspectivelor inflaţiei reconfirmă decelerarea în perioada imediat următoare atât a inflaţiei totale, cât şi a celei de bază. Evoluţiile indicatorilor macroeconomici atestă persistenţa deficitului de cerere agregată în condiţiile temperării dinamicii anuale pozitive a producţiei industriale şi a exporturilor pe fondul accentuării incertitudinilor privind perspectivele creşterii economice la nivel european.

Efectele statistice de bază vor determina creşterea temporară a ratei anuale a inflaţiei în a doua parte a anului 2012, fără însă ca aceasta să depăşească intervalul de variaţie din jurul ţintei de 3%. Aceste perspective confirmă necesitatea menţinerii unui ansamblu al condiţiilor monetare reale în sens larg adecvate variaţiilor anticipate ale ratei anuale a inflaţiei de-a lungul întregului orizont de prognoză.

Consolidarea inflaţiei în interiorul intervalului de variaţie din jurul ţintei creează premise favorabile menţinerii stabilităţii financiare şi obţinerii unei creşteri economice sustenabile. Cu toate acestea, riscurile interne asociate contextului electoral, alături de incertitudinile legate de evoluţiile mediului extern, ale fluxurilor de capital şi ale unor preţuri volatile, reclamă o calibrare în continuare judicioasă a conduitei politicii monetare în vederea ancorării eficace a anticipaţiilor şi pentru asigurarea stabilităţii preţurilor pe termen mediu.

BNR reiterează că atingerea obiectivelor privind stabilitatea preţurilor şi cea financiară, în contextul îndeplinirii angajamentelor convenite în cadrul acordurilor cu UE, FMI şi alte instituţii financiare internaţionale, este esenţială pentru obţinerea unei creşteri economice de durată. În acest sens, accelerarea absorbţiei fondurilor europene şi refacerea graduală a cererii interne vor conduce la redresarea pe baze sustenabile a economiei româneşti.

CA al BNR reafirmă că BNR va continua să monitorizeze atent evoluţiile interne şi ale mediului economic global, astfel încât, prin adecvarea corespunzătoare a instrumentelor sale, să asigure atingerea obiectivelor de stabilitate a preţurilor şi de stabilitate financiară.

Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 2 mai 2012, când va fi analizat noul raport trimestrial asupra inflaţiei.