Noua goană după aur a băncilor centrale: Polonia a cumpărat 100 de tone în primul semestru/ Care este situaţia în România

Preţul oficial al aurului a crescut la BNR, în prima jumătate a anului, de la 169,8 lei gramul pe 3 ianuarie la 197,07 lei gramul pe 2 august.

Preţul aurului înregistrează creşteri importante şi pe piaţa internaţională, situându-se la maximul ultimilor şase ani faţă de dolar şi atingând maximul tuturor timpurilor faţă de dolarul canadian, la 1.910,4 dolari canadieni uncia.

Nicky Shiels, strateg pe domeniul commodity la Scotiabank apreciază că aceste valori maxime sunt doar cel mai recent eveniment din tema emergentă a tensiunilor valutare. „Preţul aurului în fiecare monedă majoră pare să fie la un nivel record, iar acesta este un indicator clar al faptului că suntem în mijlocul unui război valutar”, a spus Nicky Shiels.

Creşterile de preţuri au loc după ce investitorii s-au refugiat în aur din cauza creşterii incertitudinilor globale. Temerile de pe pieţele financiare s-au accentuat după ce preşedintele american Donald Trump a anunţat noi tarife vamale pentru importuri din China de 300 miliarde de dolari, preţurile futures pentru ziua respectivă înregistrând o majorare de 1,41%.

Dar aurul nu traversează un salt de moment, piaţa înregistrând maxime şi pentru prima jumătate a anului. Astfel, băncile centrale au cumpărat 374,1 tone în respectiva perioadă, cea mai mare creştere a rezervelor din cei 19 ani în care World Gold Council înregistrează date. Tot în prima jumătate a anului preţul aurului a depăşit bariera de 1.400 de dolari uncia pentru prima dată din 2013.

Nouă bănci centrale şi-au majorat rezervele în prima jumătate a anului cu cel puţin o tonă, dintre acestea remarcându-se Polonia, cu o remarcabilă achiziţie în cel de-al doilea trimestru, de 100 de tone. Aceasta este cea mai importantă achiziţie făcută pe piaţa aurului din 2009, când India a cumpărat 200 de tone de la FMI.

Conducerea băncii naţionale poloneze spune că decizia de majorare a rezervei de aur de la 228,6 tone, printr-o achiziţie de 25,7 tone în 2018 şi cea de 100 de tone în 2019 este o decizie strategică, care va fi însoţită şi de repatrierea a circa jumătate din aurul depozitat la Bank of England în Londra. Polonezii spun că aurul este cea mai credibilă rezervă şi un furnizor de încredere care diluează riscurile geopolitice. Mişcarea a adus Polonia de pe locul 34 pe locul 22 în topul mondial al deţinerilor de aur ale băncilor centrale şi pe locul 11 în Europa, de pe locul 15.

Rusia şi-a continuat strategia de creştere a rezervelor de aur, cu achiziţii de 94 de tone în prima jumătate a anului, cantitate comparabilă cu cele 105,3 tone achiziţionate în prima jumătate a anului trecut.

Şi alte bănci centrale s-au alăturat goanei după aur din primul semestru al anului: China cu 74 de tone, Turcia cu 60,6 tone, Kazakhstan cu 24,9 tone, India cu 17,7 tone.

Cu totul, achizţiile băncilor centrale au dus cererea de aur a primului semestru la 2.181,7 tone, cea mai mare din ultimii trei ani. Creşteri au înregistrat şi vânzările de bijuterii, în timp ce investiţiile în lingouri şi monede şi consumul industrial s-au redus.

Slăbiciunile de care dă dovadă economia mondială, agravate de tensiunile comerciale şi cele geopolitice se reflectă în modul în care pieţale financiare, inclusiv cea a aurului, au reacţionat în prima jumătate a anului. Băncile centrale, dar şi alţi investitori, au preferat să se refugieze în securitatea pe care aurul o oferă.