Nouriel Roubini anticipează o combinaţie “urâtă” între anii '70 şi criza financiară globală

În timp ce Roubini şi-a câştigat porecla de “Dr. Doom” pentru opiniile sale îndelungate şi pesimiste despre economia globală, apariţia sa anterioară în Odd Lots s-a dovedit a fi prevăzătoare. Într-un episod înregistrat în mai 2020, el a avertizat că orice redresare economică va fi urmată de o perioadă de inflaţie ridicată, datorită unei combinaţii de şocuri ale ofertei şi de relaxare agresivă, o opinie care a devenit de atunci o naraţiune curentă.

În prezent, Roubini este din ce în ce mai convins că lumea va fi prinsă într-o perioadă de stagflaţie, în timp ce băncile centrale se vor strădui să ţină sub control aşteptările inflaţioniste şi, în cele din urmă, vor clipi în faţa unor probleme pe pieţele financiare. El aminteşte de acţiunile care au scăzut cu peste 20% în acest an, de tensiunile din domeniul capitalului privat, de răcirea pieţei imobiliare din SUA şi de o piaţă a creditelor în declin, în care companiile au profitat de anii de rate scăzute ale dobânzii pentru a se îndatora.

“Şi acesta este doar începutul acestei dureri. Aşteptaţi până când va fi o durere reală şi atunci veţi avea o instituţie financiară majoră care ar putea ceda la nivel global, nu în SUA poate acum, dar cu siguranţă la nivel internaţional. Există câteva firme care sunt uriaşe şi sistemice. Acestea pot da faliment. S-ar putea să aveţi un alt efect Lehman, apoi Fed va trebui să se lase păgubaşă. Veţi avea o recesiune severă şi veţi avea un şoc pe piaţa financiară. Cu siguranţă că se vor da înapoi.”, a spus el.

Dar nici măcar o recesiune profundă de această natură nu va fi suficientă pentru a reduce inflaţia, datorită efectelor persistente ale şocurilor negative ale ofertei.

“Inflaţia nu va scădea suficient de repede pentru că există un şoc negativ al ofertei”, explică Roubini. “Amintiţi-vă că atunci când aveţi un şoc negativ al ofertei, veţi avea o recesiune şi o inflaţie ridicată”, spune Roubini. “Nu vom avea o scădere a inflaţiei suficient de rapidă pentru a ajunge la 2%”.

Rezultatul va fi o perioadă care combină cele mai rele momente din anii '70 şi criza financiară globală, prezice Roubini. În timp ce o mare parte din previziunile lui privind inflaţia se datorează presiunilor asupra ofertei, care s-ar putea atenua pe termen scurt, el vede impedimente structurale mai mari, care vor reduce creşterea potenţială şi vor menţine preţurile la un nivel ridicat în următorii ani. Pe lângă Covid, el citează războiul din Ucraina, perturbările în curs de desfăşurare din China, forţe mai mari, inclusiv deglobalizarea, îmbătrânirea populaţiei, limitele imigraţiei, războiul cibernetic, politica populistă, creşterea puterii sindicatelor, alte pandemii şi efectele schimbărilor climatice.

Potrivit lui Roubini, o altă schimbare importantă care se anunţă este un efort mai agresiv în întreaga lume pentru a evita dolarul american, ca urmare a impunerii sancţiunilor împotriva Rusiei. În acest sens, părerile sale se aseamănă cu cele ale altor proeminenţi ai dolarului, inclusiv ale strategului de la Credit Suisse AG, Zoltan Pozsar şi ale lui Ray Dalio de la Bridgewater Associates LP. Roubini lucrează cu Atlas Capital Team, la care s-a alăturat în urmă cu doi ani în calitate de cofondator, pentru a crea un înlocuitor al dolarului digital susţinut de un amestec de aur, proprietăţi imobiliare americane şi titluri de stat americane pe termen scurt.

Evoluţiile recente din Marea Britanie oferă o imagine a modului în care Roubini vede lucrurile la scară mai largă. După ce guvernul britanic a prezentat în septembrie un mini-buget sortit eşecului, o măsură care a tulburat piaţa de obligaţiuni şi a provocat haos pentru fondurile de pensii, Banca Angliei a amânat planurile de reducere a bilanţului său şi chiar l-a extins prin noi achiziţii de obligaţiuni.

“Primul exemplu este exact Banca Angliei. Confruntaţi cu un şoc financiar, ce au făcut? S-au speriat total şi s-au întors la MMT. Aşa că acest lucru se va întâmpla peste tot”, spune Roubini. “Nu cred băncile centrale când spun “vom lupta cu orice preţ împotriva inflaţiei”, pentru că au iluzia unei aterizări uşoare sau a unei aterizări dure, care este scurtă şi superficială, două trimestre de creştere negativă şi apoi se revine la creştere şi relaxare. Acest lucru nu se va întâmpla. Va deveni urâtă, recesiunea şi veţi avea o criză financiară.”

O parte din ceea ce va face ca acest capitol să fie atât de dureros şi, potrivit lui Roubini, potenţial mai rău decât inflaţia din anii 1970, este pur şi simplu nivelul ridicat al datoriei în ţările dezvoltate. Aceasta include atât guvernele, cât şi companiile, care s-ar putea să nu-şi permită să ramburseze sau să îşi reînnoiască datoriile pe măsură ce ratele dobânzilor cresc.

“În anii '70 am avut două şocuri stagflaţioniste, cu inflaţie şi recesiune”, explică el. “Dar ratele de îndatorare erau de 100% din PIB pentru economiile avansate din sectorul privat şi public. După GFC, cu criza datoriilor, ipoteci, locuinţe, datorii bancare, dar am avut deflaţie, deoarece a fost un şoc negativ al cererii agregate şi o criză a creditelor. Aşa că am putut relaxa politicile monetare şi fiscale aşa cum am dorit. Astăzi avem niveluri ale datoriei în PIB de 350% din PIB la nivel global, 420% în economiile avansate.”

În opinia sa, suntem martorii prăbuşirii politicii generale, deoarece un mediu economic sumbru se intersectează cu o creştere a politicilor populiste atât la stânga, cât şi la dreapta.

“Ne aflăm deja într-o adevărată bombă cu ceas în ceea ce priveşte presiunile sociale şi politice”, spune Roubini. “O criză economică, o criză financiară şi o criză geopolitică vor înrăutăţi mult aceste lucruri.”