Nu vom şti în acest an unde va fi amplasată viitoarea centrală nucleară

"Anul ăsta, părerea mea, nu vom şti locaţia viitoarei centrale nucleare", a spus Şerban.

Ministrul interimar al Economiei, Adriean Videanu, a afirmat joi că, în două săptămâni, ar putea fi prezentat amplasamentul acestei unităţi.

Şerban a adăugat că amplasamentele avute în vedere de autorităţi sunt secrete.

"Locaţiile sunt secrete, mai ales că nu suntem foarte hotărâţi unde s-o facem. Sunt secrete pentru că, în funcţie de loc, fiecare (companie - n.r.) poate să-şi aplice tehnologia pe care s-o folosească", a precizat Şerban.

Săptămâna trecută, surse guvernamentale au declarat agenţiei MEDIAFAX că a doua centrală nucleară din România va fi construită în apropierea râului Someş, fiind evaluate patru amplasamente.

Singura centrală nucleară din România, de la Cernavodă, funcţionează cu două grupuri nucleare cu o putere de circa 700 MW fiecare, care asigură circa 18% din consumul naţional. Alte două rectoare, cu puteri similare, vor fi construite până în 2015- 2016, în urma unei investiţii estimate la patru miliarde de euro.

Anul trecut, Guvernul a elaborat un studiu din care a rezultat că în România pot fi construite reactoare cu o putere totală de 2.000-3.000 MW

Pentru elaborarea studiului au fost selectate cinci tipuri de centrale nuclearelectrice reprezentând tehnologia cea mai avansată pe plan mondial, respectiv EPR 1.600 (un proiect denumit European Power Reactor, de 1.600 MW, şi dezvoltat în comun de Franţa şi Germania), AP 1000 (un nou tip de reactor cu apă presurizată care poate genera aproximativ 1.100 megawati de electricitate), ACR 1000 (un reactor cu o putere instalată de 1.000 MW), ABWR 1.300 (reactor avansat cu apă fierbinte de 1.300 MW) şi APR 1.400 (reactor folosit de industria nucleară din Coreea de Sud, cu o putere de 1.400 MW).

În paralel, au fost evaluate 102 amplasamente potenţiale pentru construcţia noii centrale nucleare, în principal din Transilvania (73 locaţii în bazinele râurilor Oltului, Mureşului şi Someşului), dar şi din Moldova (bazinul râului Bistriţa, 18 locaţii) şi Dobrogea (bazinul Dunării în amonte de Cernavodă, 11 locaţii), au declarat, după încheierea studiului, agenţiei MEDIAFAX surse guvernamentale.

Printre localităţile studiate s-au numărat Hârşova, Drobeta Turnu Severin, Babadag, Tulcea, Murighiol (Dobrogea), Fălticeni, Piatra Neamţ, Bacău, Dumbrava Roşie, Ruginoasa (Moldova), Cluj, Jucu de Sus, Iernut, Simeria, Turda, Dej (Transilvania Nord, Valea Someşului), Lipova, Teiuş, Vinţu de Jos (Transilvania Centru, Valea Mureşului), Comana, Veneţia, Sâmbăta, Bogata, Tălmaciu, Porumbacu de Sus (Transilvania Sud, Valea Oltului).

Locul în care va fi construită noua centrală va fi selectat în funcţie de gradul de seismicitate al terenului, apa disponibilă pentru sursa de răcire, reţele de electricitate existente.

În documentul elaborat de Guvern se arăta totodată că autorităţile au decis ca studiile privind noua centrală nucleară să aibă regim de secret de serviciu, pentru a opri speculaţii imobiliare cu terenurile luate în calcul pentru această investiţie, dar şi pentru a evita "nemulţumiri sociale" din partea persoanelor care lucrează în sectorul extracţiei de cărbune şi care va trebui să concureze cu noua centrală la producţia de electricitate.