Nuclearelectrica a semnat un prim contract pentru retehnologizarea Unităţii 1 de la Cernavodă, cu Candu Energy

În cadrul contractului, Candu Energy va oferi servicii de inginerie pentru elaborarea documentaţiei tehnice pentru achiziţionarea componentelor cu ciclu lung de fabricaţie ale reactorului, care vor fi înlocuite la Retehnologizarea Unităţii 1, în cadrul procesului numit “retubare reactor” (Înlocuire Canale Combustibil, Tuburi Calandria şi Fideri - ICCTCF). De asemenea, Candu Energy va oferi şi servicii de inginerie pentru evaluarea stării setului de scule specializate ce se vor utiliza la înlocuirea componentelor reactorului şi elaborarea documentaţiei pentru achiziţionarea componentelor ce necesită înlocuire/modificare.

Reactoarele CANDU au o durata de viaţă iniţială de 30 de ani, care poate fi prelungită cu încă 30 ani, în urmă unui proces de retehnologizare, ceea ce Nuclearelectrica realizează în prezent cu Unitatea 1, această fiind pusă în exploatare comercială în 1996.

Conform raportului Agenţiei Internaţionale pentru Energie (IEA) , în colaborare cu Agenţia pentru Energie Nucleară (OECD-NEA), realizat în 2020 cu privire la costurile energiei electrice, retehnologizarea unităţilor nucleare are cel mai scăzut cost al electricităţii dintre toate sursele de energie - în medie 32 USD/MWh (comparativ cu 50 USD/MWh pentru energia eoliană; 56 USD/MWh pentru panourile solare; 91 USD/MWh pentru centralele pe cărbune). Costul energiei generate de capacităţi nucleare noi, de mari dimensiuni, este 69 USD/MWh, conform aceluiaşi raport.

Proiectul Retehnologizării Unităţii 1, demarat în 2017, este implementat în trei etape, în conformitate cu experienţă şi practică internaţională din domeniu

Faza I a Proiectului Retehnologizării a fost demarat în urmă Hotărârii nr. 9/28.09.2017, prin care actionarii SNN au aprobat Faza I a Strategiei de retehnologizare a Unităţii 1 CNE Cernavodă. Faza I, derulată în perioada 2017-2022 a constat în: Demonstrarea capabilităţii componentelor actuale ale reactorului Unităţii 1 de a funcţiona peste 210.000 de ore la putere nominală, până cel puţîn la sfârşitul anului 2026, definitivarea scopului lucrărilor Proiectului de retehnologizare, precum şi demonstrarea fezabilităţii Proiectului de retehnologizare, etapă care s-a finalizat în februarie 2022 cu aprobarea AGA a Studiului de fezabilitate şi a deciziei de investiţie.

Faza a II-a a Proiectului Retehnologizării Unităţii a fost demarată în urmă aprobării în cadrul Adunării Generale a Acţionarilor din dată de 23 februarie 2022, a deciziei de investiţie în proiectul Retehnologizării Unităţii 1 CNE Cernavodă. Costul estimat al investiţiei este de 1,85 miliarde Euro. Faza a ÎI-a se va derula în perioada 2022 – 2026 şi are în vedere următoarele activităţi principale: Asigurarea resurselor financiare pentru derularea Proiectului de Retehnologizare a Unităţii 1; Negocierea şi atribuirea Contractelor de Inginerie, Procurare şi Construcţie (EPC); Procurarea echipamentelor cu ciclu lung de fabricaţie; Obţinerea Opiniei Comisiei Europene – Articolul 41 Tratat Euratom; Obţinerea tuturor autorizaţiilor şi avizelor necesare demarării proiectului etc.

Faza a III-a, care se va derula în perioada 2027-2029, începe odată cu oprirea Unităţii 1 şi constă în derularea efectivă a lucrărilor din Proiectul de Retehnologizare a Unităţii 1 în instalaţiile unităţii, precum şi repunerea acesteia în funcţiune, în vederea exploatării comerciale pentru un nou ciclu de funcţionare de 30 de ani, după anul 2029.

Beneficiile proiectului Retehnologizării Unităţii 1 sunt încă 30 de ani de operare începând cu anul 2029; aprox. 5.5 mil MWh energie curată, netă livrată anual în SEN, la cel mai mic cost dintre toate sursele de energie; sute de noi locuri de muncă; contribuţii în economie; peste 5 milioane tone CO2 evitate anual, susţine compania.

Unitatea 1 a CNE Cernavodă, cu o putere instalată de 700 MW a fost pusă în funcţiune în 1996 şi a livrat până în prezent peste 127 milioane MWh, ceea ce reprezintă 9% din consumul la nivel naţional în 25 ani. De asemenea, Unitatea 1 a evitat eliberarea în atmosfera a 125 milioane tone CO2, ceea ce reprezintă echivalentul emisiilor produse de toate autoturismele din România timp de peste 6 ani.