O decizie care ar putea marca viitorul energetic al României. Energia nucleară va fi considerată energie verde, iar gazul energie de tranziţie

Ursula von der Leyen, preşedinta executivului UE, a promis că acest lucru va fi făcut înainte de următoarea reuniune, programată pentru 16 decembrie. Acest lucru nu s-a întâmplat. Subiectul fierbinte a fost amânat şi o decizie este aşteptată în ianuarie.

Totuşi, conform presei din Franţa o propunere de proiect ar trebui să fie gata până la 30 decembrie pentru a primi un aviz de la experţi, aşa cum prevede procedura. Dacă totul decurge conform planului, Comisia ar urma să prezente proiectul său pe 18 ianuarie.

Decizia Bruxelles-ului va determina capacitatea sectoarului nuclear şi cel al gazului natural de a-şi finanţa viitoarele investiţii. Acesta vine într-un moment în care dependenţa de gazul rusesc este o preocupare din ce în ce mai mare şi când preţurile la energie cresc vertiginos.

Conform informaţiilor apărute în presa planul ar urma să clasifice energia nucelară ca fiind energie verde, iar gazul ca energie de tranziţie. Dar în anumite condiţii, care nu au fost încă stabilite şi care sunt un puzzle complicat pentru oficialii europeni care trebuie să găsescă o cale de mijloc între ambiţile climatice şi necesităţile economice imediate.

Problema este una delicată şi pentru România

Ţara noastră alături de Franţa se află în tabăra ce susţine energia nucleară şi gazul, care sunt vitale pentru sectorul energetic.

La momentul redactării acestui articol aproape 20% din energia ţări este produsă prin intermediul reactoarelor nucleare, iar hidrocarburile reprezintă peste 25%.

Declararea energiei nucleare ca fiind verzi şi a gazului ca fiind energie de tranziţie ar permite României să finanţeze mai uşor aceste sectoare.

Şi pentru Franţa, care se pregăteşte să îşi reînnoiască sectorul nuclear, aceasta problemă este una strategică. Majoritatea energiei electrice este produsă prin intermeniul centralelor nucleare.