O dispută pentru pescuitul crabilor ar putea schimba regulile privind forajul petrolier în Arctica

O luptă juridică din Norvegia în privinţa crabilor de zăpadă ar putea sfârşi prin a avea implicaţii uriaşe în ceea ce priveşte accesul la petrol în Arctica.

Săptămâna aceasta, Curtea Supremă din Norvegia audiază un caz în care se discută dacă navele letone pot prinde crab de zăpadă, o specie de apă rece populară în ţări precum SUA şi Japonia, într-o zonă largă din jurul Svalbard.

Acesta este un arhipelag situat în interiorul Cercului Arctic, la jumătatea distanţei dintre Norvegia şi Polul Nord, care găzduieşte cea mai nordică comunitate locuită permanent din lume.

Mâncare, chimie, energie și apărare. Lecția de economie pentru Antonescu vine de la Cluj

Antonescu: Am ajuns, pentru Dumnezeu, să secretizăm cheltuieli pentru o călătorie cu avionul

În conformitate cu Tratatul Svalbard din 1920, semnat de mai multe ţări, Norvegia deţine suveranitatea asupra insulelor. Totuşi, ceilalţi semnatari ai acordului au drepturi egale asupra resurselor din apele teritoriale ale Svalbard, inclusiv asupra peştelui, petrolului şi gazelor.

Întrebarea care se află în centrul acestui caz este cât de departe în ocean se extind aceste drepturi. Dacă se consideră că tratatul se extinde până la platoul continental, atunci semnatarii ar avea drepturi egale asupra resurselor acestuia.

„Ramificaţiile sunt considerabile: crabii de zăpadă astăzi şi petrol şi gaze mâine”, a declarat Klaus Dodds, profesor de geopolitică la Royal Holloway, Universitatea din Londra, pentru CNN.

Potrivit US Geological Survey, Arctica ar putea deţine 13% din resursele mondiale nedescoperite de petrol convenţional şi 30% din resursele nedescoperite de gaze naturale.