O explicaţie pentru stabilitatea surprinzătoare a cursului valutar leu/euro din 2023

Intrările de investiţii străine de portofoliu pe piaţa titlurilor de stat locale, în lei şi euro, au crescut în primul semestru (S1) din 2023 la peste 83 mld. lei, ponderea deţinerilor nerezidenţilor în totalul portofoliului de datorie publică urcând în iunie până la un vârf record de 26,4%, peste valoarea de la final de 2022 (19,3%), după cum reiese din statisticile Ministerului Finanţelor, citate de Ziarul Financiar.

Pe componenta fondurilor de pensii private se observă că deţinerile de titluri de stat au ajuns în iunie 2023 până la 66,9 mld. lei, respectiv 21,2%, sub ponderea de la finalul anului 2022, de 22,7%.

Creşterea expunerilor străinilor pe titluri româneşti, respectiv intrările de capitaluri, antrenează o apreciere a monedei naţionale faţă de euro, în timp ce reducerea expunerii investitorilor străini pe titlurile de stat emise pe piaţa internă, respectiv ieşirile de capitaluri duc la deprecierea leului în raport cu euro.

În ianuarie 2023, cursul mediu leu/euro a fost de 4,9227 lei/euro, comparabil cu cel din decembrie 2022, iar în februarie a coborât sub 4,91 lei/euro (4,9077 lei/euro), pentru ca în martie să urce la 4,9263 lei/euro. Luna aprilie a adus un curs mediu de 4,9364 lei/euro, în luna mai nivelul a urcat la 4,9481 lei/euro, iar în iunie cotaţia medie a ajuns la 4,9598 lei/euro.

Ponderea deţinerilor străinilor de titluri de stat a avut o tendinţă preponderent ascendentă în S1/2023 urcând de la 23,1% în ianuarie 2023, până la 23,6% în februarie. În martie procentul a coborât uşor la 23,3%, în aprilie străini au ajuns să aibă 24,1% din titlurile de stat autohtone, în luna mai ponderea deţinerilor nerezidenţilor a avansat la 24,7%, pentru ca în iunie procentul să urce la maximul istoric de 26,4%.

Nivelurile mari ale deţinerilor străinilor de ti­tluri de stat româneşti din S1/2023 au venit după ce şi în S2/2022 trendul a fost ascendent, însă atunci nu a depăşit 20%. În a doua parte a anului 2022 investitorii străini şi-au mărit deţinerile de ti­tluri de stat româneşti până la un vârf de 19,3% în decembrie, antrenând şi o surprinzătoare apre­ciere a monedei naţionale în faţa euro, cursul co­bo­rând chiar spre 4,8 lei/euro, în special în au­gust, nivel despre care unii analişti au spus că nu este susţinut de fundamentele economiei, având în vedere deficitele mari, de cont curent şi bugetar.

În 2022, cel mai scăzut nivel al expunerii străinilor din 2022 a fost în februarie, de 15,8%.

Concret, influenţe asupra aprecierii leului în faţa euro au venit în ultimul an atât de la remiterile românilor din străinătate, dar şi de la plasamentelor străinilor în titluri de stat româneşti, adică de la valuta de la nerezidenţii care investesc în titluri de stat.

Analizând structura pe valute a deţinerilor străinilor de titluri de stat româneşti în iunie 2023, se observă că portofoliul de titluri de stat în lei aparţinând nerezidenţilor era de 80,3 mld. lei, în timp ce deţinerile străinilor de titluri denominate în euro emise pe piaţa internă erau la finalul lui S1/2023 de 567,3 mil. euro, conform datelor Ministerului Finanţelor.

Străinii aveau la sfârşitul lunii iunie 2023 o pondere de 27,4% din totalul titlurilor de stat denominate în lei. Iar deţinerile nerezidenţilor de instrumente în euro emise pe piaţa locală au ajuns la finalul primului semestru din 2023 până la 13% din totalul de circa 4,4 mld. euro.

Băncile locale sunt în continuare principalul deţinător de titluri de stat emise pe piaţa locală, având o pondere de 42,5% în iunie 2023, sub nivelul de la sfârşitul anului 2022, de 46,6%. Din titlurile în lei, băncile locale au aproximativ 39,5%, iar din titlurile în euro deţin aproape 84%.

Portofoliul de titluri de stat în lei emise pe piaţa internă însuma 293,6 mld. lei în iunie 2023, iar titlurile în euro 4,36 mld. euro.

În ultimii ani, deţinerile străinilor de titluri de stat româneşti au fost preponderent sub pragul de 20%, dar piaţa financiară locală, care este mult mai subţire decât alte pieţe din regiune, riscă să resimtă mai puternic mişcările de retragere a capitalului străin care pot să apară atunci când se produc schimbări de percepţie, de apetit la risc, după cum au avertizat analiştii de mai multe ori.

Iar astfel de mişcări sunt mai periculoase dacă nu există intrări de capital străin consistente care să le echilibreze, având în vedere că investiţiile străine directe şi intrările de fonduri UE sunt modeste.

În România, nerezidenţii au mai ajuns şi în anii trecuţi la 17-19% din portofoliile de titluri de stat româneşti, însă în două-trei trimestre deţinerile acestora s-au ajustat din cauza crizelor politice interne suprapuse cu tensiunile din zona euro.

Analizând retrospectiv, de exemplu în primăvara anul 2020, tensionarea pieţelor financiare din cauza crizei coronavirusului a adus ieşiri de capitaluri şi reducerea expunerilor străinilor. Starea de urgenţă determinată de pandemia de COVID-19 s-a declanşat în România de la jumătatea lunii martie 2020 şi a continuat timp de două luni, pentru ca din 15 mai să se treacă la starea de alertă, care s-a menţinut şi în 2021. Atunci, expunerea investitorilor străini pe titluri de stat româneşti a scăzut în martie 2020 la 19,5%, în aprilie la 18,5%, iar în luna mai la 17,6%, de la peste 21% în februarie 2020. În ianuarie 2020, expunerea străinilor pe titluri de stat româneşti era de 19,1%.

Volatilitatea mai mare a aversiunii faţă de risc a investitorilor în contextul crizei coronavirusului, care a dus în 2020 la ieşiri de capitaluri de pe pieţele emergente, s-a văzut şi pe piaţa valutară. În 2020, moneda naţională a fost sub presiune în special în lunile martie şi aprilie, dar şi în septembrie. În martie 2020, cursul de schimb leu/euro a urcat la un vârf de 4,8448 lei/euro. Iar cotaţia a rămas ulterior peste nivelul de 4,8 lei/euro. Ulterior, un nou maxim istoric, de 4,8750 lei/euro a fost atins în septembrie 2020. Şi în prima parte a anului 2021 piaţa valutară a fost tensionată, cu noi maxime istorice.

La nivel european, băncile din România au continuat să aibă una dintre cele mai mari expuneri faţă de stat, cu o pondere de peste 20% din total active, de cinci ori mai mare decât nivelul existent înainte de izbucnirea crizei economice mondiale.

Activele sectorului bancar au ajuns la sfârşitul anului 2022 la un maxim istoric de 701,4 mld. lei, în condiţiile creşterii creditării cu un ritm mediu de 14% an/an, după cum reiese din datele preliminare ale BNR. La final de S1/2023 activele băncilor au urcat până la 737,8 mld. lei.