O familie obişnuită plăteşte taxe şi impozite de 3 milioane de lei. Ce reprezintă suma

KPMG România a publicat “Povestea familiei”, o analiză a costurilor fiscale ale unei familii formată din doi adulţi şi un copil, din România, care locuieşte într-un oraş nici mic, nici mare.

În scenariul KPMG cei doi primesc salarii medii, au cheltuieli rezonabile, închiriază sau cumpără apartamente folosind Prima Casă, au un copil, merg anual în două concedii în afara oraşului, de obicei unul la mare şi unul la munte, ies lunar la restaurantul lor preferat şi o piesă de teatru sau un film, îşi renovează casa şi ies la pensie.

Familia noastră are, de-a lungul vieţii, numeroase activităţi ce determină plata către stat a unor sume de bani. În exemplul analizat, totalul taxelor şi impozitelor plătite către stat este de aproximativ 3 milioane de lei.

Cea mai mare parte din această sumă o reprezintă taxele reţinute din salariul brut, respectiv 2,5 milioane de lei. Din acest total, aproximativ 600.000 lei reprezintă CASS, numai această sumă fiind suficientă pentru a finanţa 4 nopţi de spitalizare pentru 307 de persoane într-un spital privat sau achiziţia a 3 ambulanţe. TVA plătită pe parcursul întregii vieţi este de aproximativ 400.000 lei, sumă suficientă pentru achiziţia unei autospeciale de pompieri sau dotarea a 6 şcoli cu calculatoare şi licenţe software. Deloc de neglijat este suma aferentă accizelor pentru consumul de alcool, tutun şi combustibil, respectiv aproximativ 67.000 lei.

Folosirea maşinii are un cost fiscal total de aproximativ 64.000 lei, sumă calculată luând în calcul un consum mediu anual de 480 litri benzină şi 8.000 Km parcurşi. Din această sumă accizele pentru combustibil reprezintă aproximativ 27.000 lei. TVA aferentă achiziţiei maşinii în leasing şi pentru consumul de combustibil reprezintă aproximativ 28.000 lei, la care se adaugă rovinieta şi impozitul pe mijloacele de transport.

René Schöb, Partner, Head of Tax & Legal, KPMG în România, explică: “Având în vedere presiunea în creştere asupra bugetului de stat şi deficitului comercial, eficienţa cheltuielilor publice ar trebui să fie o prioritate. O evoluţie pozitivă în această privinţă nu ar oferi doar un echilibru fiscal, ci ar promova stabilitatea structurală şi ar îmbunătăţi perspectivele pe termen lung ale proiectelor în domenii esenţiale, precum educaţia, sănătatea sau infrastructura. Deşi consensul în politica fiscală a fost o provocare în ultimii ani, sperăm că o schimbare a abordării ar prioritiza alocările bugetare, optimizând cheltuielile pentru a oferi cetăţenilor acces la servicii extinse şi de calitate. Rapoartele Organizaţiei Naţiunilor Unite şi ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică relevă o conexiune directă între administrarea optimă a taxelor colectate şi fericirea şi bunăstarea cetăţenilor, aşadar factorul transformaţional nu este cât se colectează, ci mai degrabă cum foloseşti bugetul în interesul celor pe care îi reprezinţi.”

Din taxele plătite de-a lungul vieţii de către familia analizată, statul ar fi putut investi suma totală în una din următoarele categorii: reabilitarea a trei secţii de pediatrie în spitale de stat; 4 nopţi de spitalizare într-un spital privat pentru 1,525 oameni; construirea unui compartiment de urgenţe într-un spital de stat; modernizarea a 4 km de drum judeţean; furnizarea a 13 ambulanţe pentru autostradă; cumpărarea a 5 autobuze urbane noi; achiziţia de 6 autospeciale pompieri; modernizarea a 5 şcoli din comune; dotarea a 46 de şcoli cu calculatoare (inclusiv licenţe software); reabilitarea a 2 baze sportive (săli de sport şi terenuri de sport); proiectarea şi execuţia a două săli de sport într-o şcoală de stat; salariul a 4 profesori din învăţământul pre-universitar pentru 10 ani.

”Având disponibile aceste informaţii, apar o serie de noi întrebări: Dacă fiecare dintre noi ar putea alege cum este direcţionată suma taxelor şi impozitelor plătite către stat, ce proiecte publice ar beneficia de o alocare mai mare? Cum ar fi influenţate comunităţile noastre? Ar fi mai eficientă o asemenea direcţionare? Cum ar putea funcţiona un astfel de sistem de direcţionare a taxelor şi impozitelor plătite de fiecare dintre noi?”, se întreabă cei de la KPMG.