Oamenii de afaceri susţin supraimpozitarea producătorilor de gaze şi electricitate

Reprezentanţii oamenilor de afaceri din România susţin măsura guvernului de a impozita profiturile excepţionale obţinute de companiile din sectorul energetic şi propun ca banii încasaţi să intre într-un fond strategic de dezvoltare care să finanţeze proiecte de creştere a eficienţei energetice.

Urmărește
221 afișări
Imaginea articolului Oamenii de afaceri susţin supraimpozitarea producătorilor de gaze şi electricitate

Oamenii de afaceri susţin supraimpozitarea producătorilor de gaze şi electricitate (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

"Această propunere este una dintre măsurile propuse constant de AOAR în ultimii ani, când urmare a evidenţei că prin transferarea unui monopol de stat către un monopol privat companiile din sectorul energetic au realizat profituri generate de creşteri de preţuri fără realizarea niciunei îmbunătăţiri aduse furnizării în domeniul combustibililor sau al energiei. Măsura a fost aplicată şi în alte ţări membre ale UE cum sunt Ungaria sau Marea Britanie", se arată într-un comunicat al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

Asociaţia propune ca veniturile rezultate din această taxare să constituie surse la un Fond Strategic de Dezvoltare prin care să fie stimulate proiectele de creştere a eficienţei energetice.

"AOAR consideră oportună taxarea excepţională a veniturilor companiilor care activează în domenuiul gazelor naturale, în condiţiile în care FMI/CE/BM impun României creşterea preţului de furnizare a acestei resurse energetice. La nivelul UE nu s-a acceptat de către ţări ca Germania, Austria sau Italia să se treacă la negocierea unui preţ unic de livrare a gazelor naturale importate din Rusia (demers important în sensul consolidării pieţei energetice unice europene), protejându-se aranjamentele preferenţiale ale acestor state cu Rusia. Un exemplu concludent îl reprezintă triplarea profitului companiei germane E.On, în semestrul 1 din 2012 faţă de semestrul 1 din 2011, pe fondul acordului încheiat de compania germană cu Gazprom referitor la reducerea preţului de import al gazelor cu aplicabilitate retroactivă de la 1 mai 2012", afirmă sursa citată.

Oamenii de afaceri apreciază că instituţiile financiare internaţionale ignoră faptul că România, care importă circa 30% din necesarul de gaze naturale din Rusia, plăteşte cel mai mare preţ, de aproximativ 500 dolari/1000 mc faţă de un maxim de 400 dolari plătit de alte ţări membre UE.

"Mai mult, se fac presiuni nejustificate asupra României de a asigura posibilitatea exportului de gaze naturale, în condiţiile în care România este obligată să importe circa 30% din necesarul sau de consum din unica sursa Rusia, la preţuri excepţionale. Considerăm că Guvernul României trebuie să propună spre dezbatere publică strategia energetică pe următorii 10 ani, adoptarea prin consens a acesteia de către toate partidele, astfel încât mediul de afaceri să poata calcula şi controla costurile pe care le implică factura energetică, element de competitivitate în România ca şi în Germania", se mai spune în comunicat.

Secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Liviu Voinea a declarat că producătorii de gaze naturale şi cei de energie electrică vor fi taxaţi în plus, începând cu anul viitor, pe veniturile suplimentare obţinute în urma liberalizării preţurilor, până la încheierea procesului de liberalizare.

Totodată, şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional, Erik de Vrijer, a anunţat marţi că preţul gazelor naturale livrate populaţiei va creşte din septembrie cu 5%, iar pentru firme majorarea va fi de 10%.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici