Agricultorii români care cultivă produse bio perseverează în pofida lipsei subvenţiilor

„Viitorul este biologic„, proclamă un autocolant în biroul lui Aurel Petruş (49 de ani), agricultor din satul Ştefan cel Mare, situat la 100 de kilometri est de Bucureşti, unul dintre pionierii agriculturii biologice în ţară.

„Am început în 2000. În prezent supraveghez culturile de pe 1.300 de hectare de grâu, porumb, floarea soarelui, soia, plante medicinale, hamei şi lucernă”, a explicat acesta. Iar afacerile merg bine: două milioane de lei este cifra de afaceri pe 2008 (circa 500.000 de euro) şi este profitabil.

Cea mai mare parte a recoltei este exportată către Germania şi Austria, pentru că în România nu există uzine certificate pentru prelucrare.

Tarifele impuse de Trump ar putea crea o oportunitate pentru China

Războiul comercial al lui Trump. Primele estimări ale impactului tarifelor impuse asupra produselor din UE

Petruş are în arendă terenurile a peste 500 de persoane pe care le plăteşte în bani sau cu o parte din recolte şi are 18 angajaţi permanenţi şi numeroşi muncitori sezonieri.

„Plivitul se face manual. Agricultura biologică necesită mai mulţi angajaţi„, precizează acesta.

„În timpul lui Ceauşescu, fermele de stat aveau acces la pesticide, dar nu existau suficienţi bani pentru cooperativele săteşti. Pe de o parte, asta ne-a ajutat pentru că pământul nu a fost tratat chimic de-a lungul anilor”, explică el.

În 2009, 240.000 de hectare vor fi destinate culturilor biologice în România, potrivit Ministerului Agriculturii. Peste 4.000 de fermieri înregistraţi în 2008 au produs 261.000 de tone de produse bio.

În Polonia, suprafeţele cultivate bio au crescut cu 60 la sută, ajungând la 470.000 de hectare, creştere care se explică parţial prin subvenţiile europene mai mari pentru acest sector.

Agricultorii români nu beneficiază însă de acest ajutor întrucât ministerul lor nu a stabilit un mecanism pentru a le atribui care să mulţumească Bruxelles-ul.

„Guvernul român nu este cu adevărat interesat de agricultura biologică, iar publicul preferă în continuare să plătească cât mai puţin posibil pentru alimente”, precizează Petruş, care produce pâine bio.

Fără sprijinul Uniunii Europene, Mariana şi Mihai Huzu, s-au lansat în agricultura bio anul acesta. Pe parcela din jurul casei, situată în satul Plevna, (la 60 de kilometri de Bucureşti), ei cultivă roşii, „gogoşari”, ardei roşu tipic pentru România, vinete, busuioc. Şi-au construit singuri o mică seră şi îşi folosesc măgarul la lucrări.

Această activitate le permite celor doi să „trăiască mai bine” decât din meseriile anterioare, ea vânzătoare la un magazin de pantofi, iar el muncitor în construcţii. „Este mult de lucru, dar suntem mult mai mulţumiţi”, explică aceştia.

Societatea Ecolife Bio, înfiinţată de francezi, asigură distribuţia produselor acestora la supermarketuri, dar şi la particulari care vin şi cumpără direct legume de două ori pe săptămână de la depozitul din Bucureşti.

„Avem în prezent circa 100 de clienţi fideli, medici, familii cu copii care sunt conştiente de importanţa alimentaţiei bio”, a declarat Gilles Caillaud, director al Ecolife Bio, dar „există o luptă acerbă cu supermarketurile„.