Oferta publică iniţială a Facebook: Zuckerberg păstrează controlul. Cine sunt executivii şi care sunt principalele riscuri

Facebook a depus miercuri, la New York, prospectul preliminar pentru listarea companiei la bursă, operaţiune prin care ţinteşte o finanţare de 5 miliarde de dolari şi ar putea atrage, potrivit estimărilor analiştilor, până la 10 miliarde de dolari.

Mark Zuckerberg, care a lansat Facebook din campusul Universităţii Harvard înainte de a renunţa la facultate pentru a-şi dezvolta proiectul, va controla de facto 56,9% din drepturile de vot în acţionariatul companiei, a cărei valoare de piaţă după listare este estimată la până la 100 miliarde de dolari.

Cu 845 milioane de utilizatori activi şi plasată printre liderii publicităţii online, Facebook este una dintre cele mai aşteptate oferte publice iniţiale din industria internetului în ultimii ani, entuziasmul propagat de eveniment printre investitori rivalizând atmosfera din perioada freneziei "dotcom" de la începutul anilor 2000.

Valoarea estimată de 100 miliarde de dolari depăşeşte capitalizarea unor nume consacrate din industria IT, precum gigantul Hewlett Packard, şi subliniază creşterea explozivă a fenomenului reţelelor sociale ca formă de comunicare, divertisment şi advertising.

După listare, Zuckerberg (27 de ani) va controla în nume propriu 28% din acţiunile Facebook, participaţie care, la valoarea de piaţă maximă estimată de analişti, l-ar plasa pe locul al patrulea în rândul celor mai bogaţi americani, cu o avere de cel puţin 28 miliarde de dolari, transmite Reuters.

Din start, participaţia fondatorului Facebook scuteşte compania, conform legislaţiei SUA, de numirea unei majorităţi independente în Consiliul de Administraţie şi de formarea unor comitete şi comisii responsabile de supravegherea salariilor şi a altor chestiuni interne.

Zuckerberg va controla toate chestiunile transmise acţionarilor spre vot, precum şi managementul şi strategia companiei în general, se arată în prospectul depus de Facebook la bursa de la New York.

În plus, Zuckerberg a încheiat acorduri cu mai mulţi investitori Facebook prin care a preluat drepturile de vot aferente acţiunilor acestora în aproape toate, sau în majoritatea deciziilor. Astfel, fondatorul companiei ajunge la un vor de 56,9% în acţionariat.

Cofondatorii Google Sergey Brin şi Larry Page au păstrat controlul companiei după listare prin înţelegeri similare.

"La momentul respectiv, Zuckerberg îşi permitea probabil luxul de a-şi alege investitorii. Îşi permitea să le spună «faceţi ca mine sau vă căraţi». Dezavantajul acestei strategii este că Facebook ar putea avea o valoare de piaţă ceva mai mică decât în cazul în care el nu ar fi păstrat controlul", comentează pentu Reuters Steven Kaplan, profesor la Şcoala de Business Booth a Universităţii din Chicago, specializat în capital de risc şi guvernanţă corporatistă.

Debutul acţiunilor companiei la bursă ar putea avea loc la jumătatea acestui an, potrivit estimărilor Reuters în baza calendarului obişnuit al ofertelor publice iniţiale.

În prospect se arată că Facebook a înregistrat anul trecut venituri de 3,71 miliarde de dolari şi un profit net de un miliard de dolari, în urcare cu 65% faţă de nivelul de 606 milioane de dolari din 2010.

"De multe ori vorbim despre invenţii ca presa de tipar sau televizorul. Astăzi, societatea noastră a ajuns la un nou moment de cotitură. Trebuie să construim tehnologie şi infrastructură la o scară fără precedent", a declarat Zuckerberg într-o scrisoare către investitori, care însoţeşte prospectul de IPO.

Principalii aranjori ai operaţiunii sunt Morgan Stanley, Goldman Sachs şi JPMorgan, alături de Bank of America Merrill Lynch, Barclays Capital şi Allen & Co.

Zuckerberg a decis să-şi reducă salariul la suma simbolică de un dolar pe an începând din 2013, urmând exemplul cofondatorului Apple Steve Jobs, faţă de 1,48 milioane de dolari în 2011.

Sheryl Sandberg, principalul "locotenent" al lui Zuckerberg şi director operaţional executiv la Facebook, a avut anul trecut o remuneraţie totală de 30,8 milioane de dolari.

Sandberg, una dintre cele mai puternice femei din Silicon Valley, supraveghează numeroase operaţiuni, inclusiv vânzări, marketing, dezvoltare, resurse umane, politică şi comunicare. Ea a construit şi administrat timp de câţiva ani canalele de vânzări online ale Google pentru advertising, publishing şi produse şi servicii destinate consumatorilor. Înainte de Google, Sandberg a ocupat poziţii la Trezoreria Statelor Unite în timpul administraţiei Clinton şi la Banca Mondială, numărându-se printre apropiaţii lui Lawrence Summers.

Un alt personaj mai puţin cunoscut din spatele lui Zuckerberg este Peter Thiel, investitor şi membru în Consiliul de Administraţie al companiei. Thiel a fost primul acţionar şi director venit "din afară" la Facebook. Thiel a fondat serviciul de plăţi online PayPal pe care l-a vândut în 2002 retailerului eBay pentru 1,5 miliarde de dolari.

Christopher Cox, vicepreşedinte de dezvoltare a produselor, se ocupă de strategia de piaţă a Facebook şi supraveghează dezvoltarea şi designtul produselor şi serviciilor oferite. El s-a alăturat companiei în 2005 ca inginer software şi a contribuit la primele versiuni ale unora dintre cele mai de succes servicii oferite de platforma de socializare online.

Dan Rose, vicepreşedinte pentru relaţia cu partenerii, se ocupă de parteneriatele încheiate de Facebook în mediul de afaceri, încheind colaborări cu studiouri hollywoodiene, producători de jocuri video, companii de telefonie mobilă şi constructori auto. Rose este de asemenea principala figură responsabilă de fuziuni şi achiziţii la Facebook. Fost manager la Amazon.com, Rose a contribuit la dezvoltarea primei variante a gadget-ului Kindle.

De operaţiunile Facebook în domeniul advertisingului, probabil principala sursă de profit a companiei, se ocupă David Fischer, vicepreşedinte pentru advertising şi afaceri globale. Fischer a petrecut şapte ani la Google, contribuind la construcţia celei mai mari reţele de publicitate online din lume. Anterior, Fischer a ocupat o poziţie oficială la Trezoreria SUA, în timpul administraţiei Clinton.

Astfel, Zuckerberg se poate baza pe o echipă nu numai bine pregătită pentru dificultăţile operaţionale şi riscurile cu care s-ar putea confrunta compania, ci şi conectată politic, cu influenţă în mediul de afaceri nord-american şi mondial.

Popularitatea tot mai mare a Facebook exercită presiuni severe asupra unor nume consacrate ale internetului, precum Google sau Yahoo. În 2011, reţeala de socializare a devenit principalul furnizor de display ad-uri online în SUA după venituri, depăşind Yahoo, potrivit companiei de cercetare eMarketer.

O ofertă publică iniţială de 10 miliarde de dolari ar fi a patra din istoria bursei de la New York, după cele ale Visa, General Motors şi AT&T Wireless.

Prospectul arată că 85% din veniturile Facebook din 2011 au provenit din advertising. Dezvoltatorul de jocuri pentru reţele de socializare Zynga, care a creat popularul Farmville, a generat anul trecut 12% din veniturile Facebook .

Oferta publică iniţială a Facebook va fi de departe cea mai mare derulată vreodată în industria IT, chiar şi la ţinta minimă de finanţare de 5 miliarde de dolari. Google a atras în 2004 puţin sub 2 miliarde de dolari. Groupon a atras anul trecut 700 miliarde de dolari, iar Zynga a obţinut 1 miliard de dolari la listare.

Zvonurile din piaţă şi interesul investitorilor privind listarea Facebook au creat în ultimii ani o atmosferă de entuziasm neobişnuit pentru vremuri de criză, iar speculaţiile privind valoarea de 100 miliarde de dolari a companiei i-au împins pe unii analişti să denunţe un nou balon "dotcom" şi să îndemne la prudenţă.

Facebook prezintă de altfel în prospect o listă de riscuri, încercând parcă să tempereze entuziasmul investitorilor.

Compania avertizează că rata de creştere a numărului de utilizatori urmează să scadă după ce piaţa va ajunge la saturaţie, iar rata de penetrare a serviciilor companiei va atinge valori ridicate. Dacă platforma de socializare online nu va reuşi să păstreze atenţia şi interesul utilizatorilor, şi veniturile din publicitate ar putea trece pe un trend descendent, avertizează Facebook.

Cea mai mare reţea de socializare se teme de asemenea de restricţionarea accesului la serviciile sale de către unele guverne străine, cum s-a întâmplat deja în China, Iran, Coreea de Nord şi Siria. Facebook avertizează că acelaşi lucru s-ar putea întâmpla şi în alte ţări, caz în care competitorii ar putea avea de câştigat.

Facebook trage un semnal de alarmă şi în privinţa reglementării, serviciile companiei fiind afectate direct de legiferarea unor chestiuni complexe precum pirateria, drepturile de proprietate intelectuală sau protecţia datelor. Legislaţia în astfel de domenii este în continuă evoluţie, iar modificările ar putea aduce efecte negative importante pentru afacerile companiei, se arată în prospect.

Ponderea mare a veniturilor generate de jocurile Zynga în afacerile Facebook este de asemenea o vulnerabilitate. Dacă dezvoltatorul de jocuri pierde din popularitate sau începe să lanseze produse pentru platforme concurente, reţeaua de socializare ar putea avea de pierdut.

Facebook se simte ameninţată şi de popularitatea tot mai ridicată a smartphone-urilor şi tabletelor, domeniu dominat, cel puţin pe parte de software, de oligopolul Google-Apple. Compania se teme că cele două companii, rivali ai Facebook în zona publicităţii online, ar putea modifica sistemele de operare Android şi iOS astfel încât să degradeze funcţionalitatea reţelei de socializare sau să promoveze produse concurente.

Compania notează printre riscuri şi concentrarea puterii sub Mark Zuckerberg, care controlează înainte de listare 57% din acţiunile Facebook, iar drepturile sale de vot nu vor scădea semnificativ după oferta publică iniţială. Succesul Facebook se datorează în mare măsură lui Zuckerberg, însă concentrarea puterii în mâinile unui singur om ar putea fi motiv de îngrijorare pentru unii investitori.

Facebook face referire, la capitolul riscuri, şi la drepturile de proprietate intelectuală. Compania anticipează că va fi implicată în procese "scumpe şi costisitoare" în acest domeniu, cu terţi care se vor judeca agresiv cu compania pentru a obţine câştiguri financiare.

"Suntem deja implicaţi în numeroase astfel de procese, şi pe măsură ce ne confruntăm cu o concurenţă tot mai dură şi devenim tot mai cunoscuţi, inclusiv în urma ofertei publice iniţiale, anticipăm că numărul de acţiuni pe partea de brevete şi drepturi de proprietate intelectuală va creşte", avertizează compania.