Oficial ungar: FMI va reveni în Ungaria pentru că are de colectat datorii mari

"Ungaria datorează FMI sume mari de bani. Nu am nicio îndoială că se vor întoarce pentru a colecta ce le datorăm", a afirmat Lazar.

Statul ungar trebuie să plătească în acest an 2 miliarde de euro Comisiei Europene, în timp ce ratele către FMI se vor ridica anul viitor la 3,4 miliarde de euro. În total, Ungaria trebuie să rambursele FMI şi CE 13 miliarde de euro până în 2016.

Politicianul a spus că negocierile oficiale cu FMI şi CE vor începe în ianuarie, discuţiile din această săptămână fiind doar introductive, nu de negociere.

Şeful misiunii FMI şi o delegaţie a Comisiei Europene au plecat subit din Ungaria, unde se aflau pentru discuţii pregătitoare în vederea unui nou acord de împrumut, din cauza intenţiei guvernului de a uni banca naţională cu autoritatea pentru pieţe financiare.

Delegaţiile FMI şi UE se aflau la Budapesta pentru a discuta un nou acord de împrumut şi aveau programată o întâlnire cu oficiali unguri în această după-amiază.

Citeste si: Oficialii FMI şi CE întrerup negocierile cu Ungaria în urma neînţelegerilor privind banca centrală

Portfolio comentează că având în vedere situaţia extrem de fragilă, autorităţile ungare ar trebuie să fie mai atente ce afirmaţii fac, chiar dacă nu sunt adresate investitorilor.

Conform publicaţiei, afirmaţia lui Lazar poate duce la concluzia că FMI îşi va primi banii împrumutaţi Ungariei doar dacă revine la negocieri.

"Folosirea unui limbaj asemănător cu extorcarea de fonduri nu sună doar prost, ci te face să te întrebi dacă guvernul se gândeşte la anularea împrumuturilor", potrivit autorilor articolului, care speră că investitorii au învăţat să interpeteze stilul neortodox de comunicare al guvernului.

Tamas Fellegi, ministru fără portofoliu care conduce delegaţia Ungariei în negocierile cu FMI şi CE, a declarat că ţara sa a început discuţii neoficiale cu reprezentanţii celor două instituţii, astfel încât nu se poate vorbi despre întreruperea procesului de negocieri oficiale.

Lazar a afirmat pe de altă parte că partidul Fidesz vrea să aprobe o lege a băncii centrale care să fie acceptată de Banca Centrală Europeană.

Remarca sa ar putea indica faptul că guvernul ar fi dispus să dea înapoi în această problemă.

Întrebarea este, potrivit Portfolio, dacă gestul va fi suficient pentru a dezgheţa relaţiile cu FMI şi CE, sau instituţiile vor cere mai multe concesii înainte de începerea negocierilor. Publicaţia comentează că întreruperea discuţiilor neoficiale este o ruptură serioasă în procesul consultărilor, cel puţin la fel de gravă ca propunerea guvernului de modificare a legii băncii centrale.

Potrivit planurilor guvernului, Banca Ungariei ar urma să fuzioneze cu PSZAF şi ar forma o nouă instituţie, situaţie care i-ar permite premierului Viktor Orban să scape de guvernatorul Andras Simor.

Amendamentul legislativ propus de o comisie din Parlament prevede ca atribuţiile băncii centrale să fie preluate de instituţia nou formată. Preşedintele acesteia va fi numit de preşedintele Pal Schmitt la propunerea premierului Viktor Orban, pentru un mandat de şase ani.

Orban încearcă de mai mult timp să-şi impună controlul asupra băncii naţionale şi îl acuză pe Simor că nu susţine politicile economice ale guvernului.

Simor şi şeful PSZAF vor ocupa posturi de adjuncţi ai preşedintelui noii instituţii până la expirarea mandatelor.

Guvernul ungar speră la un împrumut de 15-20 miliarde euro de la Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană, derulat pe o perioadă de până la trei sau patru ani, cu accesarea fondurilor ca soluţie de urgenţă în cazul deteriorării situaţiei economice.