El a precizat că seceta nu a influenţat până în prezent echilibrul bugetar, deşi a afectat agricultura şi sectorul energetic, dar a explicat că rectificarea din septembrie este posibilă dacă situaţia va continua.
"Până în clipa de faţă, având în vedere posibilele efecte ale crizei internaţionale (pe pieţele financiare şi bursiere – n.r) şi condiţiile climaterice nefavorabile, am avut o politică bugetară prudentă. Observaţi că deficitul bugetar la şase luni este doar de 0,2% din PIB. Fireşte că el va creşte în ultima parte a anului, în mod tradiţional, dar ne vom încadra în limitele tratatului de la Maastricht, evitând riscul intrării în procedura de deficit excesiv", a spus Vosganian.
El a precizat că deficitul total, care include deficitul bugetului general consolidat, creditele angajate de administraţia locală şi despăgubirile date prin Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţii, trebuie să se încadreze în plafonul de 3% din PIB.
"Nu sunt partizanul unei reduceri severe a deficitului, pentru că România are nevoie de finanţarea politicilor publice", a menţionat Vosganian, arătând că estimează un deficit de 2-3%, 2-2,8%.
Ministrul Economiei şi Finanţelor a explicat marja mare, de aproximativ un punct procentual, prin faptul că nu se cunoaşte în prezent nivelul total al retrocedărilor şi volumul total al creditelor contractate de administraţia locală.
"Dorim să evităm situaţiile în care să rămânem cu sume necheltuite. Am avut discuţii cu miniştrii. Avem proiecte foarte ambiţioase legate de modernizarea spitalelor, de construcţii de şcoli, de drumuri judeţene şi naţionale, şi dorim să le îndeplinim. Prioritatatea noastră este pe domeniul investiţional", a precizat Vosganian.