OPEC a pierdut controlul. Cei trei oameni care decid preţul petrolului au interese divergente

Dar fiecare dintre ei are propriile dorinţe, comentează Bloomberg. În timp ce OPEC avea un scop comun, SUA, Rusia şi Arabia Saudită domină livrările globale. Împreună cele trei state produc mai mult petrol decât cei 15 membri ai OPEC, şi toate trei statele şi-au sporit livrările la niveluri record, care ar putea fi şi mai mari anul viitor.

Aceste creşteri ale producţiei, alături de previziunile optimiste leegate de cerere, precum şi decizia preşedintelui Trump de a excepta unele state de la sanţiunile impuse Iranului au schimbat sentimentele pieţei, de la temeri legate de o eventuală penurie la o abundenţă de stocuri de petrol, în doar trei luni.

Pe măsură ce preţurile au scăzut, Arabia Saudită a anunţat că îşi va reduce exporturile cu 500.000 de barili pe zi luna viitoare şi şi-a avertizat colegii producători că au nevoie să taie aproximativ 1 milion de barili pe zi faţă de nivelurile din octombrie. Solicitarea a declanşat un răspuns lipsit de entuziasm de la Putin şi o mustrare pe Twitter de la Trump.

Bin Salman are nevoie de veniturile din petrol pentru a-şi finanţa planurile ambiţioase de a transforma Arabia Saudită. Fondul Monetar Internaţional a prognozat că ţara va avea nevoie de un preţ de 73,3 dolari/baril pentru a-şi echilibra bugetul. Petrolul Brent se tranzacţionează cu 5 dolari mai puţin, iar Arabia Saudită aplică un discount faţă de benchmarkul de referinţă din Marea Nordului. Prelungirea reducerilor de producţie pentru al treilea an este singura modalitate în care Arabia Saudită poate obţine preţul de care are nevoie.

Bin Salman se va confrunta cu mai multe provocări in partea lui Putin şi a lui Trump. Preşedintele rus nu a aratat prea mare entuziasm în privinţa reducerii producţiei. Bugetul Moscovei este mult mai puţin dependent de preţul petrolului acum decât în momentul în care Rusia a acceptat să să se alăture eforturilor OPEC de a reechilibra piaţa petrolului, în 2016.

Dar Putin ar putea decide că menţinerea relaţiei bune cu prinţul saudit merită un mic sacrificiu. Oricum, Putin a declarat recent că un preţ al petrolului de aproximativ 70 de dolari pe baril îl satisface "complet".

Opoziţia de la Trump va fi, desigur, mult mai puternică şi va veni într-un moment când preşedintele american şi Mohammed Bin Salman încearcă să-şi păstreze relaţia politică, în timp ce senatorii americani iau în considerare sancţiuni mai aspre faţă de Arabia Saudită, ca răspuns la războiul din Yemen şi uciderea jurnalistului disident Jamal Khashoggi.

O ameninţare mai mare faţă de planurile saudite ar putea veni de la petroliştii din Texas. Producătorii americani au adăugat un plus de producţie egal cu volumul producţiei Nigeriei, în ultimele 12 luni. Producţia lor ar putea atinge 12 milioane de barili pe zi în aprilie, potrivit Departamentului Energiei, cu şase luni mai devreme decât estimările iniţiale şi cu 1,2 milioane de barili pe zi mai mult decât s-a estimat în ianuarie.

Aşa că Arabia Saudită riscă să se confrunte cu mânia lui Trump, cu indiferenţa lui Putin şi cu o efervescentă industrie petrolieră americană atunci când va dori să echilibreze piaţa petrolieră, în 2019.