Operatorii de telefonie: Taxele pentru noile licenţe telecom trebuiau fixate prin licitaţie

"Nu credem că autorităţile au luat o decizie corectă când au hotărât stabilirea unei taxe de licenţă pentru utilizarea spectrului de frecvenţe 3.600-3.800 MHz, 410-415 MHz şi 420-425 MHz. Mai corect ar fi fost dacă s-ar fi procedat ca în alte state din Uniunea Europeană, unde taxa de licenţă este stabilită de operatori în urma unei licitaţii", a declarat Marian Velicu, vicepreşedinte Strategie, Reglementări şi Afaceri Publice al Vodafone România, prezent la un seminar de specialitate.

În cazul licenţei naţionale pentru utilizarea frecvenţelor 410-415 MHz şi 420-425 MHz, care permite furnizarea de comunicaţii mobile în bandă largă, Executivul a stabilit taxa la 1.077.228 de euro (echivalentul în lei).

La această licitaţie nu vor putea participa Orange România, Vodafone România, Cosmote România, Telemobil şi RCS&RDS, care deţin licenţe de telecomunicaţii mobile (GSM, 3G).

Pentru licenţele de utilizarea a spectrului radio în benzile de frecvenţe de 3.600-3.800 MHz, care permit furnizarea de servicii de telecomunicaţii bazate pe tehnologia WiMAX, taxa ar putea să se ridice la 7,5 milioane de euro/licenţă, conform unui proiect de hotărâre de Guvern.

Velicu a afirmat că piaţa locală a telecomunicaţiilor este una dezvoltată, care a depăşit stadiul de emergenţă, şi, în acest context, ar trebui ca autorităţile, prin deciziile adoptate, să menţină nivelul de atractivitate al industriei de profil.

"Există un potenţial ridicat de dezvoltare pe segmentul transmisiilor de date. Vodafone România va continua să investească în dezvoltarea afacerilor pe acest segment de piaţă", a spus reprezentantul Vodafone România.

Prezent la seminar, Gabriel Dogaru, consilier al directorului general al Orange România, a susţinut ideea că taxele de licenţă ar trebui stabilite prin licitaţie şi a spus că întârzierea în aplicarea reglementărilor Uniunii Europene pe piaţa de profil din Bulgaria a avut ca efect creşterea densităţii telecomunicaţiilor, în timp ce România, care s-a aliniat cerinţelor europene, acest indicator s-a situat în urma datelor statistice din statul vecin.

"Trebuie să fim mai atenţi la reglementările care împiedică România să se apropie de media indicatorilor specifici industriei telecomunicaţiilor din statele Uniunii Europene", a arătat Dogaru.

El a mai spus că atragerea de noi investiţii în sectorul telecomunicaţiilor poate fi susţinută de autorităţi şi prin facilitarea obţinerii autorizaţiilor de construcţii, necesare la montarea diverselor echipamente de profil.

"Avem probleme cu obţinerea autorizaţiilor de construcţii, mai precis cu durata procesului, iar statul ar putea să facă ceva în direcţia asta", a spus reprezentantul Orange România.

Vicepreşedintele Autorităţii Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Infomaţiei (ANRCTI), Alexandrina Hârţan, a spus că în rândul reprezentanţilor industriei telecomunicaţiilor se manifestă trei mituri, al saturaţiei, al raportului reglementare/investiţii şi al uniformizării reglementărilor UE în România.

"Noi credem că reglementarea nu frânează investiţiile şi dau ca exemplu compania Romtelecom, care a investit 400 milioane de euro în ultimii doi ani. Credem, de asemenea, că reglementarea ţine în formă operatorii şi îi pregăteşte pentru competiţie", a spus Hârţan.

Reprezentantul ANRCTI a afirmat că piaţa locală a telecomunicaţiilor are, în continuare, potenţial de dezvoltare, afirmaţie susţinută de gradul redus de penetrare al telefoniei fixe şi numărul relativ redus de conexiuni la Internet, la care se adaugă creşterea în sectorul telefoniei mobile, mai ales pe segmentul 3G.

Pe piaţa locală a telecomunicaţiilor mobile activează cinci operatori de profil, şi anume Orange România, Vodafone România, Cosmote România, Telemobil şi RCS&RDS, prezent şi pe piaţa telefoniei fixe şi retransmitere a programelor TV prin cablu şi satelit.

În sectorul telefoniei fixe, alături de Romtelecom, pe piaţă mai activează şi UPC România.