Opinie Cristian Hostiuc, ZF: BNR a pus punct scăderii dobânzii la lei, iar următorul pas ar fi scăderea cursului pentru a susţine economia, conturile companiilor şi portofelele populaţiei

Pe 31 martie, BNR a redus dobânda de referinţă la 2%, dar în acelaşi timp a pus punct şi unui ciclu de şase ani, în care a coborât rata de la 10,25% (august 2008) până la 2% (martie 2015). Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a lăsat să se înţeleagă că ciclul de reducere a dobânzii de politică monetară s-a încheiat şi este puţin probabil ca BNR să mai umble la acest instrument de politică monetară.

Urmărește
595 afișări
Imaginea articolului Opinie Cristian Hostiuc, ZF: BNR a pus punct scăderii dobânzii la lei, iar următorul pas ar fi scăderea cursului pentru a susţine economia, conturile companiilor şi portofelele populaţiei

Opinie Cristian Hostiuc, ZF: BNR a pus punct scăderii dobânzii la lei, iar următorul pas ar fi scăderea cursului pentru a susţine economia, conturile companiilor şi portofelele populaţiei (Imagine: ZF)

BNR va avea miercuri o nouă şedinţă de politică monetară. De acum înainte, Banca Naţională se va uita la rezervele minime obligatorii, adică la banii pe care băncile trebuie să-i lase la BNR din totalitatea depozitelor pe care le atrag. În acest moment, rata rezervei mininime obligatorii este de 14% la valută şi 10% la lei. Conform estimărilor, sumele pe care le au băncile la BNR sunt de aproximativ 3 miliarde de euro şi 16 miliarde de lei.

BNR ar vrea să le dea o parte din bani înapoi băncilor, dar cum să procedeze ca aceşti bani să nu plece din România, în rambursarea liniilor de finanţare de la băncile mamă? Când BNR a redus rezervele la valută, banii au plecat din ţară, doar pentru simplu fapt că băncile nu mai aveau ce să facă cu ei aici, fiind deja pline de lichiditate. Problema este că această lichiditate nu este împărţită uniform: unele bănci au prea multă , iar altele prea puţină.

De la jumătatea anului trecut, BNR a descins ca DNA-ul în bilanţurile băncilor şi i-a pus pe bancheri să scoată la suprafaţă creditele ascunse prin sertare, să le provizioneze şi să-şi asume pierderile. Sunt bănci cărora aceste provizioane  le-au mâncat din lichiditate şi din capital,  şi acum caută alte surse de finanţare şi de acoperire a minusului. Eliberarea unor sume de bani din rezerve ar putea acoperi acest gol, în condiţiile în care acţionarii nu mai sunt dispuşi să vină din nou cu “fresh money”.

BNR se grăbeşte şi pune presiune pe bancheri să cureţe creditele neperformante acumulate în criză , astefl încât sistemul să reia creditarea şi să intre din nou pe plus. Conform estimărilor firmelor de audit, în acest an credite neperformante de 7 miliarde de euro vor fi scoase la vânzare de către bănci.

De câteva luni, BCR, cea mai mare bancă din sistem, se pregăteşte pentru cea mai mare operaţiune de curăţenie, pachetul de credite nepreformante putând ajunge chiar la peste 3 miliarde de euro dintr-o singură tranzacţie. De asemenea, celelelalte bănci se grăbesc să-şi împacheteze şi ele neperformantele ascunse prin birouri.

Citeşte continuarea materialului pe www.zf.ro

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici