Opinie Cristian Hostiuc (ZF): Din cauza incompetenţei guvernului şi a faptului că mai mult vorbeşte decât face, economia României a rămas fără combustibil de creştere şi ratează decolarea

Datele seci ale Statisticii, care nu au nicio culoare politică:

- în T2 2014 economia României a înregistrat o scădere de 1% faţă de T1;

- în S1 2014 faţă de S1 2013, economia a avut un plus de 2,4% (serie brută) şi 2,6% (serie ajustată sezonier);

- în T1 2014 faţă de T1 2013, economia a avut un plus de 3,8%, ceea ce înseamnă că ritmul de creştere a încetinit în T2;

- în T1 2014 faţă de T4 2013, economia a avut un minus de 0,2%, conform ultimelor date comunicate de Institutul Naţional de Statistică numai celor de la Eurostat.

- conform cutumei internaţionale, la două trimestre consecutive de scădere, economia ţării respective este considerată în recesiune. Având în vedere că în T1, România a avut un minus de 0,2% faţă de T4, conform ultimelor date, şi că în T2 am avut un minus de 1% faţă de T1, tehnic, conform cutumei economia românească a intrat în recesiune;

- în T2, România a înregistrat cea mai abruptă scădere economică dintre toate ţările Uniunii Europene;

-în T1, România era pe locul al treilea în Europa, din punct de vedere al creşterii economice.

Cum a ajuns economia României să piardă atât de mult din viteză în numai un trimestru (T2) şi ce se va întâmpla în următoarele două trimestre - T3 şi T4?

Pe 22 iulie, într-o prezentare la guvern, premierul Ponta făcea o analiză între performanţele domniei sale, din mai 2012, de când a preluat funcţia de la Palatul Victoria, şi cele ale guvernării Băsescu (2009, 2010, 2011) - guvernarea prin cădere versus guvernarea prin creştere.

În dreptul lui 2014, premierul a scris - cea mai mare creştere economică din UE, pe baza rezultatelor din trimestrul I (3,9%, date anuale). Premierul îşi savura victoria de guvernare trecând în revistă măsurile economice pe care le-a luat (reîntregirea salariilor, majorarea salariului minim pe economie, creşterea pensiilor, scăderea TVA la pâine, reparaţii speciale pentru poliţişti, militari şi diplomaţi, rată mai mare de absorbţie la fondurile europene), în comparaţie cu tăierile de salarii şi creşterea TVA ale regimului Băsescu.

Premierul Ponta însă nu a scos în evidenţă celelalte măsuri pe care le-a luat pentru a putea plăti măsurile economice pozitive de mai sus:

- introducerea euroaccizei de 7 cenţi pe litru, care a avut ca rezultat scăderea vânzărilor de combustibili (minus 10% în cazul Petrom) şi i-a trimis pe transportatori să alimenteze peste graniţă;

- introducerea taxei pe stâlp, care a lovit în principal marile companii din energie, care au raportat scăderi financiare în T2 . Oricum, imediat după anunţarea taxei pe stâlp, acţiunile acestor companii au scăzut pe bursă (a se vedea cel mai bine Nuclearelectrica, unde statul mai are 81% din acţiuni, deci a pierdut şi el).

- nu au cheltuit banii pentru investiţii pentru a putea ţine deficitul bugetar sub control (sau interpretarea ministrului Bugetului, Liviu Voinea: ministerele au avut bani, dar nu i-au cheltuit).

În esenţă, economia şi companiile au plătit toate aceste măsuri pozitive.

Ce măsuri economice concrete a luat guvernul Ponta pentru mediul de afaceri:

- Scutirea de impozit pe profitul reinvestit, măsură luată în mai, ministrul Bugetului susţinând că efectele se vor vedea în T3 şi T4 în investiţiile private;

-listarea pe bursă a Nuclearelectrica, Romgaz şi Electrica, ceea ce a repus România pe harta unor investitori pe piaţa de capital;

- "Electorata", o măsură de reeşalonare a ratelor la bancă pentru clienţii bun-platnici. Băncile nu au fost foarte bucuroase în privinţa acestei măsuri, aşa că nu se ştie care va fi efectul;

- ajutoare de stat, la care apelează mai mult multinaţionalele decât companiile locale ( acesta a fost un proiect din perioada guvernării Boc, pe care l-a preluat guvernarea Ponta);

- creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene (PDL susţine că intrarea mai multor bani europeni în economie se datorează mai mult proiectelor făcute în perioada guvernării Boc).

Şi cam atât, pentru că reducerea CAS cu 5 puncte procentuale la angajator, dacă va fi, va intra în vigoare de la 1 octombrie.

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economie şi nu aparţin guvernării Ponta

- scăderea dobânzilor bancare la lei;

- scăderea inflaţiei. Acest lucru se întâmplă din cauza deficitului de cerere în economie;

- stabilitatea cursului leu-euro;

- scăderea riscului de faliment al României (CDS).

Promisiuni făcute de guvernul Ponta:

- mari proiecte de Infrastructură - nici acum nu a început vreunul, deşi au trecut doi ani şi trei luni. Comarnic-Braşov, Sibiu-Piteşti, Iaşi-Târgu Mureş sunt autostrăzi care există numai pe nişte hărţi, bune de prezentat publicului şi la televizor;

- mari proiecte în domeniul Energiei. După 2 ani şi 3 luni, încă ministerul Economiei şi, mai nou, al Energiei, încearcă să creioneze o strategie energetică;

-prioritizarea investiţiilor publice. Nimeni nu ştie ce se întâmplă cu acest lucru şi care sunt aceste investiţii pentru care se alocă bani.

- reorganizarea administrativă, care ar fi trebuit să aducă bani, în special europeni şi să relanseze judeţele care nu reuşesc deloc să atragă investiţii. Nimeni nu mai ştie ce a rămas cu acest proiect;

-investiţii mari de la chinezi. Încă se lasă aşteptate.Oricum, premierul Ponta va face în septembrie o nouă vizită în China, cu ocazia inaugurării cursei Tarom Bucureşti-Beijing.

CITEŞTE CONTINUAREA PE ZF.RO