Orban: Băncile trebuie să valorifice mai mult oportunităţile proiectelor cu fonduri europene

"Convingerea noastră este că există o marjă mult mai largă de manevră pentru sectorul bancar de a utiliza oportunităţile care există în domeniul gestiunii fondurilor comunitare", a spus Orban la o reuniune organizată de MAEur cu reprezentanţi ai mediului bancar. El a arătat că actuala criză economică ar putea avea rolul de a determina băncile să fie mai interesate de acest potenţial.

El a evidenţiat importanţa introducerii acum câţiva ani a scrisorii de confort angajante prin care pot fi giraţi contractanţii de fonduri europene, însă a subliniat că lipsesc progresele în două chestiuni esenţiale: stabilirea de mediul bancar a unui număr minim de criterii financiare de eligibilitate şi evaluarea proiectelor care să poată fi preluate în ghidurile solicitanţilor, precum şi dezvoltarea unor produse de creditare destinate exclusiv beneficiarilor de proiecte şi care să ţină cont de caracteristicile finanţărilor din fonduri nerambursabile.

Orban a subliniat că băncile utilizează acum de practica denumirii unor produse de creditare pentru zona fondurilor nerambursabile, însă condiţiile de creditare sunt aceleaşi cu cele pentru ceilalţi beneficiari.

De asemenea, el a punctat că UE este interesată să aloce mai mulţi bani pentru IMM-uri şi facilitarea accesului acestora la finanţările europene prin acordarea de granturi, subvenţionarea dobânzilor şi contribuţii la provizioanele de garantare. Potrivit lui Orban, mii de IMM-uri din România au beneficiat anul trecut de fonduri europene, creându-se astfel direct şi indirect zeci de mii de locuri de muncă.

În perspectiva exerciţiului financiar 2014-2020, Orban a subliniat că va exista posibilitatea, pe bază de licitaţie, a acreditării unor bănci ca organisme intermediare private.

"Este o schimbare semnificativă, o adevărată revoluţie în gestiunea fondurilor comunitare", dar absolut necesară pentru a spori interesul băncilor pentru implementarea proiectelor cu fonduri structurale şi de coeziune.

Preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Radu Graţian Gheţea, a declarat că la nivelul asociaţiei există deja preocupări pentru ca sistemul bancar să se implice mai mult în gestionarea fondurilor europene şi că ARB are toată disponibilitatea pentru dialog şi cooperare cu MAEur. El a precizat că ARB va avea mai multe întâlniri tehnice şi la nivel de conduceri ale băncilor pentru a răspunde solicitărilor MAEur.

De asemenea, Gheţea a spus că în urma acestora s-ar putea realiza setul minimal de indicatori şi de parametri comuni, care să fie aplicaţi la solicitarea unor credite de co-finanţare. "Va fi însă foarte dificil ca acest set de indicatori să fie impus băncilor comerciale din întregul sistem, pentru că fiecare va încerca să se plieze pe normele proprii de creditare", a spus Gheţea.

El a mai arătat că bănci precum BCR, CEC, Unicredit, Banca Transilvania s-au detaşat în interesul lor pentru cofinanţarea proiectelor europene, în timp ce alte bănci nu şi-au propus în strategia lor co-finanţarea proiectelor europene.

Preşedintele Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, Aurel Şaramet, a evidenţiat că băncile nu se vor implica mai activ în acest domeniu dacă nu se vor găsi soluţii pentru reducerea costurilor, mai ales cu provizioanele. Acestea ar putea fi realizate şi ar trebui discutate cu Banca Naţională a României (BNR).

El a mai spus că, dacă media europeană a alocărilor pentru IMM-uri din totalul fondurilor europene ajunge la 20%, în România alocarea pentru IMM-uri este la numai 3-4%.

Prin Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POSCCE), singurul din cele şapte programe care se adresează mediului de afaceri, IMM-urile au alocate două miliarde de euro din totalul de trei miliarde euro, în exerciţiul de programare financiară 2007-2013, a precizat directorul general al Autorităţii de Management pentru POSCCE, Cătălina Meliţă.