OUG nr. 114/2018, pe înţelesul tuturor. Un consultant fiscal prezintă cele mai importante modificări introduse

OUG nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 1116, care a fost publicat sâmbătă, 29 decembrie 2018.

Noul act normativ prevede înfiinţarea Fondului de Dezvoltare şi Investiţii, fără personalitate juridică, gestionat de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP). Fondul este în limita a 10 miliarde de euro, finanţat prin împrumuturile date de Trezoreria statului, când aceasta are excedent. „Fondul finanţează proiecte de investiţii ale unităţilor administrativ teritoriale, în domeniile sănătate, educaţie, apă-canalizare, reţele de energie electrică şi gaze, transporturi, salubrizare”, a evidenţiat Benţa.

O altă măsură prevăzută în noua OUG o reprezintă înfiinţarea Programului de finanţare pentru „Programul staţiuni balneare”. Acesta este finanţat integral din bugetul Secretariatului General al Guvernului, prin bugetul CNSP. Programul reprezintă un ajutor de stat pentru proiecte din staţiuni balneare. Prin schema de minimis, se acordă un ajutor de stat de 50% din valoarea investiţiei, iar finanţarea din buget este de până la 200.000 de euro.

Noul act normativ aprobă programul „growth-investim în copii, investim în viitor”, pentru construcţia sau amenajarea unor grădiniţe cu profil sportiv. Programul asigură finanţarea cu până la 500.000 euro pentru un obiectiv şi se acordă după ce investiţia este finalizată. „Se acordă, de asemenea, o garanţie de stat de 50% din valoarea creditelor folosite de investitor, dacă acesta se finanţează bancar”, a subliniat Benţa.

De asemenea, în anul 2019, punctul de pensie va fi menţinut la valoarea de 1.100 de lei, până la data de 31 august 2019, iar, începând cu data de 1 septembrie 2019, va fi majorat la valoarea de 1.265 de lei. În plus, anul viitor, pensia socială se menţine la valoarea de 640 de lei până la data de 31 august 2019, iar, începând cu 1 septembrie 2019, va fi majorat la suma de 704 lei.

„Pentru salariaţii din sistemul public, orele lucrate peste programul de lucru se vor compensa doar cu timp liber. Aceste persoane vor beneficia de vouchere de vacanţă. Măsura se aplică pentru perioada anilor 2019 – 2021”, a precizat consultantul fiscal despre altă modificare introdusă prin OUG nr. 114/2018.

Nivelul existent al indemnizaţiei pentru luna decembrie 2018 este menţine la acelaşi nivel în perioada 2019 – 2021, pentru mai multe categorii de persoane, cum sunt cele persecutate politic, veteranii şi văduvele de război, foştii arestaţi politic, cadrele militare îndepărtate abuziv din armată etc., conform noului proiect de act normativ.

„Operatorii economici cu capital integral sau majoritar de stat aflaţi în sfera OUG nr. 26/2013 virează în termen de 60 de zile de la aprobarea situaţiilor financiare, «sub formă de dividende», procentul de 35% din sumele repartizate la alte rezerve”, a observat Benţa în noua OUG.

Producătorii inclusiv filialele acestora şi/sau afiliaţii aparţinând aceluiaşi grup de interes economic, care desfăşoară activităţi de extracţie, cât şi activităţi de vânzare a gazelor naturale extrase de pe teritoriul României, au obligaţia să vândă cu preţul de 68 lei/MWh cantităţile de gaze naturale rezultate către furnizori clienţi finali eligibili, conform noului proiect de act normativ. Această limitare a preţului de aplică în perioada 1 aprilie 2019 – 28 februarie 2022.

Altă modificare este următoarea: Casa de Comerţ Agroalimentară Unirea, înfiinţată prin HG nr. 933/2018 publicată în Monitorul oficial din data de 05 decembrie 2018, primeşte o majorare de capital social pe seama sumelor neutilizate după finalizarea programului SAPARD, precum şi din sume încasate de buget din restituirea unor împrumuturi garantate.

„Persoanele ce participă la un fond de pensii administrat privat pot opta în baza unei cereri individuale după o perioadă de 5 ani, să se transfere la sistemul public de pensii. Fondurile deţinute până la data transferului rămân în contul personal al participantului până la deschiderea dreptului la pensia privată”, a evidenţiat Benţa analizând noul act normativ.

În plus, prin noua OUG se înfiinţează Fondul de finanţare a contractelor de parteneriat public-privat, care este utilizat pentru cofinanţarea programelor dezvoltate în parteneriat public-privat. Finanţarea fondului se va face din sume repartizate de ordonatorii principali de credite, sume stabilite prin hotărâre de Guvern, în condiţia legii bugetului de stat din anul respectiv.

Pe lângă aceste modificări, consultantul fiscal remarcă alte măsuri fiscale, pe care le grupează în 14 categorii.

1) Impozitul special pe activitatea cu caracter de monopol din sectorul energiei electrice şi al gazului natural, adoptat prin OG nr. 5/2013, respectiv impozitul pe exploatarea resurselor naturale prevăzut de OG nr. 6/2013, se prorogă până la data de 31 decembrie 2021.

„Acestea trebuiau să se abroge la data de 31 decembrie 2018, potrivit cadrului normativ actual”, notează Benţa.

2) Organizatorii de jocuri de noroc aflaţi în sfera OUG nr. 77/2009 privind exploatarea jocurilor de noroc, datorează începând cu data de 1 ianuarie 2019, o taxă anuală reprezentând 2% din totalul taxelor de participare, încasate în anul anterior. Taxa trebuie declarată şi plătită până în data de 25 ferbuarie din anul curent.

Pentru operatorii noi înfiinţaţi, taxa este de 2% din încasările lunii precedente. Aceasta trebuie plătită până pe data de 25 a lunii următoare.

„Oficiul Naţional al Jocurilor de Noroc înfiinţează o activitate privind responsabilitatea socială în domeniul jocurilor de noroc. Această activitate se finanţează în mod exclusiv prin contribuţii anuale ale operatorilor licenţiaţi din jocuri de noroc. Contribuţia este diferită în funcţie de clasa de licenţiere şi tipul de joc de noroc practicat. Valoarea contribuţiei este între 1.000 şi 5.000 euro”, a explicat Benţa.

3) Termenele de restituire a taxei de primă înmatriculare (indiferent de denumirea acesteia), prevăzute de OUG nr. 52/2017, cunoscută drept taxa auto, se prelungesc până la data de 30 iunie 2019.

4) Se reduc domeniile în care pot fi angajaţi zilieri conform Legii nr. 52/2011 privind zilierii.

„Vor mai putea fi angajaţi zilieri doar în următoarele 3 sectoare de activitate: a) agricultură, vânătoare şi servicii anexe - diviziunea 01; b) silvicultură, cu excepţia exploatări forestiere - diviziunea 02; c) pescuit şi acvacultură - diviziunea 03”, a subliniat Benţa.

5) Se extinde categoria persoanelor fizice scutite de impozitul pe venitul din salarii, pentru salariaţi la care angajatorii desfăşoară activităţi în sectorul construcţiilor. Se acordă scutire la impozitul pe venitul din salarii pentru aceste persoane, dacă salariul brut este între suma de 3.000 lei şi 30.000 lei, lunar. Măsura se aplică în perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2028.

„Contribuţia de asigurări sociale pensii pentru angajaţii din construcţii se reduce de la 25% la 21,25%, pentru perioada 01 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2028. În acelaşi timp, aceste persoane sunt scutite la plata contribuţiei la fondul de pensii administrat privat, având în vedere reducerea amintită. Această categorie de salariaţi beneficiază şi de scutirea la plata contribuţiei la asigurările sociale de sănătate. Observăm că reglmentarea se aplică doar salariilor mai mari de 3.000 lei”, a subliniat Benţa.

În plus, salariul minim brut în construcţii este de la data de 1 ianuarie 2019 în sumă de 3.000 de lei. „Aici avem şi o situaţie. Angajatorii trebuie să realizeze o cifră de afaceri de minim 80% din activitatea de construcţii. Analiza se realizează la fiecare calcul de salarii, prin cumularea cifrei de afaceri de la începutul exerciţiului la zi. Aici este şi o situaţie neclară. De exemplu, un angajator are cifra de afaceri în construcţii de 70%. Nu se înţelege foarte exact dacă şi pentru acesta salariu minim brut este tot suma de 3.000 de lei sau suma de 2.080 lei/2350 lei, după caz”, a mai remarcat Benţa.

6) Se unifică regimul fiscal al biletelor de valoare. Veniturile persoanelor fizice primite sub forma tichetelor de masă, voucherelor de vacanţă, tichetelor cadou, tichetelor de creşă, tichetelor culturale, sunt asimilate veniturilor salariale date în natură şi se impozitează cu 10%.

„Pentru acestea nu se datorează asigurări sociale obligatorii, dacă acestea sunt acordate conform Legii nr. 165/2018 privind biletele de valoare – aplicabilă de la 01.01.2018. Reglementarea a existat şi în perioada anterioară, acum se extinde şi pentru tichetele culturale”, a evidenţiat Benţa.

7) Se reglementează baza de calcul pentru contractele de muncă cu timp parţial, când nu există o excepţie de la scutirea la recalculare. Baza de calcul pentru asigurările sociale obligatorii (contribuţia la pensie şi contribuţia la sănătate) este salariul minim brut corespunzător cu vechimea şi nivelul studiilor impuse de activitatea desfăsurată.

„Exemplu: O societate recent înfiinţată angajează un economist pentru funcţia de contabil şef cu salariu brut de 1.800 lei, program de lucru 4 ore/zi. Acesta are atribuţii de conducere a contabilităţii şi întocmirea situaţiilor financiare. Acest contract este singurul contract de muncă al persoanei fizice. În această situaţie, baza de calcul pentru asigurările sociale obligatorii este de 2.350 de lei, deoarece Legea contabilităţii obligă persoana care întocmeşte şi semnează situaţiile financiare anuale să deţină studii superioare, iar pentru cazul de faţă nu intervine nici o exceptare. Desigur, sunt aplicabile şi celelalte proceduri conexe în sensul că pentru salariat baza de calcul a asigurărilor sociale este salariu brut, iar difenţa este suportată de angajator suplimentar de cheltuiala cu salariul”, a explicat Benţa.

8) Se reglementează tratamentul fiscal al indemnizaţiei de hrană şi indemnizaţiei de vacanţă acordate potrivit prevederilor Legii-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. „Aceste sume sunt considerate venituri din salarii şi sunt impozitate cu impozitul pe venit şi se reţin asigurările sociale obligatorii – contribuţia la pensii şi contribuţia la sănătate”, a adăugat Benţa.

9) Se clarifică situaţia veniturilor din dividende distribuite către persoanele fizice în perioada anterioară datei de 1 ianuarie 2018, dar plătite după această dată, din punctul de vedere al contribuţiei la sănătate. Reglementarea stabileşte că sunt în sfera declaraţiei unice doar dividendele distribuite şi plătite după 1 ianuarie 2018. Se evită acum plata dublei contribuţii la sănătate.

„Avem următorul exemplu: o persoană fizică rezidentă în România, cetăţean român este asociat unic al socităţii EXEMPLU SRL – persoană juridică română, înfiinţată conform Legii nr. 31/1990 privind societăţile. În decembrie 2017, societatea distribuie dividende către persoana fizică în suma de 45.000 de lei. Dividendele se plătesc în data de 10 ianuarie 2018. Veniturile din dividende sunt singurele venituri ale persoanei fizice. Potrivit legislaţiei din 2017 se datorează contribuţie la sănătate doar pentru calitatea de dividende distribuite. În anul 2018, se mai datorează contribuţie de sănătate pentru că sunt încasate în acest an. Practic fără această modificare normativă se achită contribuţia de sănatate de doua ori la aceleaşi dividende. Prin modificarea aprobată se elimină plata dublă a contribuţiei pentru aceleaşi dividende”, a arătat Benţa.

10) Se îmbunătăţeşte procedura eşalonării la plată. Pe perioada de valabilitate a eşalonării pot fi solicitate şi aprobate suplimentarea sumelor eşalonate la plată cu anumite categorii de creanţe bugetare, nu cu toate. „Într-un an calendaristic sau, după caz, într-o fracţiune de an, pot fi depuse două cereri”, a punctat Benţa.

11) Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, înfiinţate conform Legii nr. 51/2006 privind serviciile de utilităţi publice, au calitate de persoană impozabilă din punctul de vedere al TVA pentru asigurarea serviciilor de utilităţi publice. „Acest lucru înseamnă că după depăşirea plafonului de scutire de TVA, acestea vor factura serviciile de utilităţi publice cu TVA”, a completat Benţa.

12) Operatorii economici aflaţi în sfera de licenţiere ANRE pentru obiectul de licenţiere energie electrică, energie termică şi energie termină în cogenerare cu energia electrică plătesc o contribuţie de 2% din cifra de afaceri ce face obiectul licenţei acordate. Această contribuţie se va plăti către ANRE.

13) Se prelungeşte, până la data de 30 iunie 2022, măsura de simplificare pentru TVA – taxare inversă pentru livrarea de: cereale şi plante tehnice; certificate de emisie de gaze; energie electrică către un comerciant cumpărător revânzător; certificate verzi; telefoane mobile; microprocesoare; tablete şi laptop-uri.

„Se păstrează desigur pe termen nedeterminat măsura de taxare inversă a TVA pentru livrări de deşeuri, livrări de mase lemnoase, livrări de construcţii şi terenuri, livrări de aur de investiţii. Măsura de simplificare pentru TVA presupune şi respectarea celorlalte obligaţii legale”, a subliniat Benţa.

14) Băncile plătesc o taxă pe activele financiare, în situaţia în care media trimestrială a dobânzii ROBOR este mai mare de 2%, care este un prag de referinţă.

Taxa se datorează în cote progresive, astfel: a) dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este până la 0,5 puncte procentuale, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,1%; b) dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 0, 51 - 1 punct procentual, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,2%; c) dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 1,01 - 1,5 puncte procentuale, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,3%; d) dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 1,51 - 2,0 puncte procentuale, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,4%.

Dacă media trimestrială ROBOR este cu peste 2 puncte procentuale peste pragul de referinţă, cota taxei pe active este de 0,5%.

Taxa se achită trimestrial, până pe data de 25 a lunii următoare.