(P) Iată cum şi-a căpătat hamburgerul numele

Din punct de vedere etimologic, Dictionary.com defineşte “hamburger” ca fiind un cuvânt din Germania secolului al XIX-lea, însemnând "din oraşul german Hamburg". Cu toate acestea, originea este de fapt ceva mai veche. Deşi carnea de vită şi de oaie este posibil să fi fost consumată de secole, în timpul secolului al XIII-lea, în Mongolia, se ştie că tătarii mâncau carne de oaie crudă, condimentată

Odată cu dezvoltarea comerţului şi a călătoriilor, în următoarele secole, tarta de carne tocată de vită a fost consumată de marinarii din jurul Mării Baltice, până când, în cele din urmă, a ajuns în portul german Hamburg, unde preferinţele locale au făcut ca această carne să fie gătită. Cunoscută sub numele de friptură de Hamburg sau "frikadelle", carnea crudă era tocată fin, condimentată simplu şi formată în chiftele înainte de a fi gătită şi savurată de orăşeni.

Pe măsură ce germanii au emigrat în Statele Unite la începutul secolului al XX-lea, la fel s-a întâmplat şi cu reţeta pentru friptura de Hamburg. Deşi mai multe state care au cunoscut o creştere a populaţiei de imigranţi, precum New York sau Connecticut, pretind că sunt locul de naştere al hamburgerului modern, acestea tind să se laude cu sandvişuri cu friptură de hamburger. Hamburgerul pe care americanii îl recunosc astăzi (o chiftea de carne de vită tocată prăjită, acoperită cu muştar, ceapă şi murături) a apărut de fapt în 1904, la Expoziţia Louisiana Purchase din St. Louis.

Datorită atenţiei aduse sandvişului (un alt preparat cu o istorie savuroasă, dar despre care vom vorbi într-un alt articol) în timpul expoziţiei mondiale, hamburgerul a crescut în popularitate şi, în curând, toată lumea îl cunoştea după nume.

Potrivit Colegiului Baruch, atunci când americanii au încercat să redenumească hamburgerii în "sandvişurile libertăţii" în timpul Primului Război Mondial, în încercarea de a elimina orice legătură cu cultura germană, numele s-a dovedit imposibil de schimbat! Fiind fidel originilor sale umile, hamburgerul rămâne o mărturie gustoasă a mâncării bune şi a confortului suprem, ceea ce îl face să fie preparatul ideal pentru restaurantele fast-food de la mijlocul anilor 1900, precum White Castle şi McDonald’s.

În timp ce hamburgerii din zilele noastre pot fi destul de complicaţi, făcuţi cu bucăţi de carne tocată amestec de vită Kobe sau cu chiftele din proteine de năut, înroşiţi în tot felul de sosuri şi acoperiţi cu preparate la fel de ciudate ca trufele negre, un simplu burger de vită rămâne una dintre cele mai simple, dar şi mari plăceri ale vieţii.

În continuare, ingredientele unui hamburger delicios rămân neschimbate: carne tocată de vită sau un amestec cu cea de porc, uneori chiar şi cu bacon, două chifle pufoase, uşor rumenite pe grătar sau în tigaie, clasicele sosuri de muştar şi ketchup şi murături. Ce alegeţi să puneţi extra se poate transforma rapid în propria dumneavoastră reţetă de impresionat prietenii şi familia.

Vom vedea dacă popularitatea hamburgerului va continua şi în anii următori, mai ales în contextul unei societăţi care caută să reducă consumul de carne. O evaluare ştiinţifică finanţată parţial de Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) a examinat impactul general asupra sănătăţii al înlocuirii cărnii roşii cu o specie de insecte comestibile. Proiectul intitulat "Alimente noi ca înlocuitori ai cărnii roşii - o perspectivă folosind metode de evaluare a beneficiilor şi riscurilor (NovRBA)" - a avut ca scop dezvoltarea şi testarea unor metode armonizate de evaluare a beneficiilor şi riscurilor (RBA) pentru a estima impactul general asupra sănătăţii al înlocuirii cărnii roşii cu alimentele noi.

Pe baza unei evaluări a produselor pe bază de insecte care sunt mai susceptibile să fie consumate în Europa, participanţii la proiect au comparat consumul unei chiftele de carne de vită constând în carne de vită tocată 100% cu o chiftea în care un aluat comestibil de insecte ar înlocui în totalitate carnea de vită.

Cu toate că ne dorim o industrie alimentară cât mai sustenabilă, e păcat ca hamburgerul viitorului să piardă însuşi ingredientul care i-a dat numele: chifteaua formată din carnea tocată.