Pactul verde european: o utilizare mai sustenabilă a resurselor naturale vegetale şi a solului

Un act legislativ privind monitorizarea solului va plasa Uniunea Europeană pe calea cea bună către soluri sănătoase până în 2050, prin colectarea de date privind sănătatea solurilor şi punerea acestora la dispoziţia fermierilor şi a altor gestionari ai solurilor. Acest act transformă totodată gestionarea sustenabilă a solurilor în normă şi abordează situaţiile în care există riscuri inacceptabile pentru sănătatea umană şi pentru mediu cauzate de contaminarea solului. Propunerile vor stimula, de asemenea, inovarea şi sustenabilitatea, prin facilitarea utilizării în condiţii de siguranţă a progreselor tehnice în materie de noi tehnici genomice, pentru a permite dezvoltarea unor culturi reziliente la schimbările climatice şi reducerea utilizării pesticidelor chimice, şi prin asigurarea unor seminţe, materiale de reproducere a plantelor şi materiale forestiere de reproducere mai sustenabile, de mai bună calitate şi mai diverse. În plus, noile măsuri propun totodată reducerea risipei de alimente şi de textile, care va contribui la o utilizare mai eficientă a resurselor naturale şi la o reducere suplimentară a emisiilor de gaze cu efect de seră în aceste sectoare.

Aceste măsuri vor aduce tuturor beneficii economice, sociale, de sănătate şi de mediu pe termen lung. Prin asigurarea unor active naturale mai reziliente, noile norme sprijină în special persoanele care îşi asigură subzistenţa direct din resursele pământului şi ale naturii. Ele vor contribui la prosperitatea zonelor rurale, la securitatea alimentară, la o bioeconomie rezilientă şi prosperă, vor plasa UE în avangarda inovării şi a dezvoltării şi vor contribui la inversarea declinului biodiversităţii şi la pregătirea pentru consecinţele schimbărilor climatice, potrivit unui comunicat transmis joi de Comisia Europeană.

Între 60 şi 70 % din solurile din UE sunt în prezent nesănătoase. În plus, un miliard de tone de sol sunt distruse în fiecare an din cauza eroziunii, ceea ce înseamnă că stratul superior fertil rămas dispare rapid. Costurile asociate degradării solului sunt estimate la peste 50 de miliarde de euro pe an.

Propunerea referitoare la primul act legislativ al UE privind solurile oferă o definiţie armonizată a sănătăţii solului, instituie un cadru de monitorizare cuprinzător şi coerent şi promovează gestionarea sustenabilă a solului şi reabilitarea siturilor contaminate. Propunerea reuneşte în acelaşi cadru mai multe surse de date privind solul, combinând datele de eşantionare a solului din Studiul-cadru privind utilizarea şi ocuparea terenurilor (LUCAS) cu datele satelitare Copernicus şi cu date naţionale şi private. Obiectivul final este de a obţine soluri sănătoase în UE până în 2050, în conformitate cu obiectivul UE de reducere la zero a poluării.

Datele privind solul vor sprijini inovarea şi soluţiile tehnologice şi organizaţionale, în special în practicile agricole. Ele îi vor ajuta pe fermieri şi pe alţi proprietari de terenuri să pună în aplicare cele mai adecvate metode de tratare şi să crească fertilitatea şi randamentul solului, reducând în acelaşi timp la minimum consumul de apă şi de nutrienţi. În plus, aceste date vor îmbunătăţi înţelegerea tendinţelor în materie de secetă, retenţie a apei şi eroziune, consolidând prevenirea şi gestionarea dezastrelor. Solurile sănătoase şi datele îmbunătăţite oferă oportunităţi suplimentare de venit pentru fermieri şi gestionarii de terenuri, care pot fi recompensaţi pentru agricultura carbonului, pot primi plăţi pentru servicii ecosistemice sau pentru creşterea valorii solurilor sănătoase şi a alimentelor produse pe acestea. Propunerea nu impune nicio obligaţie directă proprietarilor şi gestionarilor de terenuri, inclusiv fermierilor.

Statele membre vor defini practici pozitive şi negative pentru gestionarea solului. Ele vor defini, de asemenea, măsuri de regenerare pentru a readuce solurile degradate într-o stare bună de sănătate, pe baza evaluărilor naţionale privind sănătatea solului. Aceste evaluări vor contribui, de asemenea, la alte politici ale UE, cum ar fi LULUCF, PAC şi gestionarea apei.

Propunerea solicită, de asemenea, ca statele membre să abordeze riscurile inacceptabile pentru sănătatea umană şi pentru mediu cauzate de contaminarea solului, pe baza principiului „poluatorul plăteşte”. Statele membre vor trebui să identifice, să investigheze, să evalueze şi să cureţe siturile contaminate.

Fermierii şi crescătorii de animale trebuie să aibă acces la inovaţii de ultimă generaţie. Noile tehnologii pot contribui la creşterea rezilienţei agriculturii şi a terenurilor împădurite şi pot proteja recoltele de efectele schimbărilor climatice, ale pierderii biodiversităţii şi ale degradării mediului. Noile tehnici genomice (NTG) sunt instrumente inovatoare care contribuie la creşterea sustenabilităţii şi a rezilienţei sistemului nostru alimentar. Ele permit dezvoltarea unor soiuri de plante ameliorate, reziliente la schimbările climatice, rezistente la dăunători, care necesită mai puţine îngrăşăminte şi pesticide şi care asigură randamente mai mari, contribuind la reducerea la jumătate a utilizării şi a riscurilor pesticidelor chimice şi reducând totodată dependenţa UE de importurile agricole.

În majoritatea cazurilor, aceste noi tehnici conduc la modificări mai ţintite, mai precise şi mai rapide decât tehnicile convenţionale, permiţând obţinerea unor culturi identice cu cele care ar putea fi obţinute prin tehnici clasice precum selectarea seminţelor şi încrucişarea.

Propunerea CE este de a stabili două categorii de plante obţinute prin NTG: plante NTG comparabile cu cele existente în mod natural sau convenţionale şi plante NTG cu modificări mai complexe;
cele două categorii vor face obiectul unor cerinţe diferite pentru a ajunge pe piaţă, ţinând cont de caracteristicile şi profilurile lor de risc diferite. Plantele din prima categorie vor trebui notificate. Cele din a doua categorie vor fi supuse procesului mai amplu prevăzut de directiva privind OMG-urile. Altă propunere este de a oferi stimulente pentru orientarea dezvoltării plantelor către o mai mare sustenabilitate. Alta este asigurarea transparenţei cu privire la toate plantele NTG de pe piaţa UE (de exemplu, prin etichetarea seminţelor); iar alta - de a oferi o monitorizare solidă a impactului economic, de mediu şi social al produselor NTG.

Sectorul european al seminţelor este cel mai mare exportator de pe piaţa mondială a seminţelor (20 % din piaţa mondială, cu o valoare estimată de 7-10 miliarde euro şi 7 000 de întreprinderi, în principal IMM-uri). Este important ca legislaţia să se adapteze la evoluţia ştiinţei. Această propunere va actualiza şi va simplifica normele actuale, dintre care unele datează de peste 50 de ani.

Propunerea de Regulament privind producţia şi comercializarea materialului de reproducere a plantelor şi a materialului forestier de reproducere va spori diversitatea şi calitatea seminţelor, a butaşilor şi a altor materiale de reproducere a plantelor (MRP). Acestea vor garanta randamente stabile prin adaptarea soiurilor de plante la exigenţele viitorului datorită testării sustenabilităţii (de exemplu, rezistenţa la boli). Seminţele vor fi, de asemenea, mai bine adaptate la presiunile schimbărilor climatice şi vor contribui la conservarea diversităţii genetice a culturilor şi la asigurarea securităţii alimentare. Propunerea va reduce birocraţia şi va spori eficienţa şi eficacitatea sistemelor de înregistrare şi certificare.

În ceea ce priveşte materialul forestier de reproducere, vom asigura plantarea arborilor potriviţi în locul potrivit, astfel încât pădurile să fie mai bine adaptate la schimbările climatice. Ameliorarea genetică a fondului forestier permite accelerarea adaptării pădurilor la schimbările climatice, asigurând astfel productivitatea lor continuă în viitor.

Aproape 59 de milioane de tone de alimente (131 kg/locuitor) sunt aruncate în UE în fiecare an, cu o valoare de piaţă estimată de 132 de miliarde euro. Peste jumătate din deşeurile alimentare (53 %) sunt generate de gospodării, urmate de sectorul de prelucrare şi de producţie (20 %). Combaterea risipei alimentare oferă beneficii pe trei planuri: permite economisirea alimentelor pentru consumul uman şi, prin urmare, contribuie la securitatea alimentară. Totodată, aceasta ajută întreprinderile şi consumatorii să economisească bani şi reduce impactul producţiei şi al consumului de alimente asupra mediului.

Pentru a accelera progresele realizate de UE, Comisia propune ca, până în 2030, statele membre să reducă risipa alimentară cu 10 % în sectorul de prelucrare şi de producţie şi cu 30 % (pe cap de locuitor) la nivelul comerţului cu amănuntul şi al consumului (restaurante, servicii alimentare şi gospodării).

Deşeurile textile exercită, la rândul lor, o presiune asupra resurselor naturale limitate. Aproximativ 78 % din deşeurile textile nu sunt colectate separat de consumatori şi ajung în deşeuri menajere mixte, destinate incinerării sau depozitelor de deşeuri.

Pactul verde european este esenţial pentru sănătatea populaţiei şi a planetei. De la prezentarea sa în decembrie 2019, acesta a declanşat o transformare profundă şi globală a societăţii şi a economiei. Pachetul de miercuri completează propunerile anterioare din cadrul pilonului „resurse naturale” al Pactului verde. Aceste iniţiative şi obiectivele lor se bazează pe soluţii oferite de natură, cel mai bun aliat al nostru în lupta împotriva schimbărilor climatice. Pentru a realiza neutralitatea climatică, în special pentru a spori absorbţia carbonului de către absorbanţi naturali, pentru a respecta Legea europeană a climei şi angajamentele internaţionale ale Uniunii Europene asumate atât în temeiul Acordului de la Paris, cât şi în temeiul Cadrului pentru biodiversitate de la Kunming-Montreal, trebuie să consolidăm urgent rezilienţa ecosistemelor naturale din întreaga UE, să le sporim capacitatea de a ne ajuta să ne adaptăm la schimbările climatice şi să menţinem capacitatea lor de producţie pentru a asigura o securitate alimentară şi materială durabilă.