Analiză: Punctele slabe ale acordului istoric pentru relansarea economică a UE

Acordul încheiat marţi pentru un plan european de relansare reprezintă un important moment istoric, dar analiştii avertizează că acesta are anumite defecte substanţiale. Acestea sunt provocate cu siguranţă şi de graba cu care liderii europeni au fost siliţi să acţioneze în faţa recesiunii care ameninţă Europa după pandemia de coronavirus. Experţii, citataţi de AFP, sesizează astfel cel puţin cinci puncte slabe ale acordului.

 

Prima problemă ar fi suma subvenţiilor de care vor beneficia ţările cele mai afectate de pandemie, precum Italia şi Spania. Propunerea de dinaintea summitului prevedea un fond de redresare de 750 de miliarde de euro, împărţit în 500 de miliarde subvenţii şi 250 de miliarde împrumuturi. Dar în faţa opoziţiei venite din partea aşa-numitului grup al „austerilor” – Austria, Olanda, Danemarca, Suedia, cărora li s-a alăturat şi Finlanda – suma subvenţiilor a fost diminuată la 390 de miliarde de euro.

 

Al doilea aspect negativ este controlul modului în care beneficiarii vor cheltui banii alocaţi. Pentru a elimina reticenţele „austerilor”, care consideră că ţările din Sudul Europei sunt prea risipitoare, subvenţiile sunt însoţite de un mecanism de aprobare. Acest lucru permite unuia sau mai multor state membre care consideră că planurile de cheltuieli ale unei anumite ţări nu sunt potrivite, să solicite studierea problemei la un summit european. Marta Pilati, analist la European Policy Centre, susţine că acest mecanism este unul „destul de complex’”, care ar putea dura prea mult timp, iar Anne-Laure Delatte, consilieră la centrul de studii CEPII, crede că în acest mod sistemul va ajunge să depindă de calendarul alegerilor naţionale şi de aspecte ce ţin de politica internă.

 

Un al treilea motiv de îngrijorare este condiţionarea accesării fondurilor europene de respectarea statului de drept de către statele membre. Astfel, Ungaria şi Polonia, ale căror guverne sunt în vizorul UE pentru presupuse încălcări ale normelor privind independenţa justiţiei şi libertatea mass-media, s-au luptat din greu pentru a elimina aceste dispoziţii.  

 

În al patrulea rând, cei 27 de şefi de stat sau de guvern au ratat ocazia de a moderniza modul în care sunt cheltuite fondurile europene. Pentru a ajunge la un acord, au fost reduse substanţial fondurile pentru programele destinate inovaţiei, economiei digitale şi mediului.

 

În al cincilea rând, în faţa rezistenţei frugalilor, care consideră că plătesc contribuţii prea mari la bugetul UE, liderii europeni au acceptat mărirea semnificativă a rabaturilor de care aceste ţări deja beneficiau.

 

Autor: Emanuel Dumitru