Papademos trebuie să evite intrarea în insolvenţă a Greciei. Noul premier va încerca să obţină următoarea tranşă din pachetul de finanţare externă

Papademos, liderul guvernului de uniune naţională care a primit săptămâna trecută sprijinul parlamentului, trebuie să convingă Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană (CE) să acorde tranşa de 8 miliarde euro din programul de finanţare externă aflat în derulare din mai 2010, necesară pentru ca Grecia să evite intrarea în insolvenţă la jumătatea lunii decembrie.

Partidul conservator Noua Democraţie, unul dintre cei mai importanţi membrii ai coaliţiei de uniune naţională, refuză să semneze un angajament scris privind implementarea măsurilor de austeritate şi reformelor cerute de instituţiile financiare internaţionale, respingând astfel una dintre cele mai importante condiţii stabilite de partenerii internaţionali.

Reprezentanţii CE, FMI şi Băncii Centrale Europene (BCE) au încheiat duminică discuţiile preliminare cu partidul conservator şi partenerii săi, partidul socialist (care a susţinut guvernul lui Giorgios Papandreou) şi formaţiumea de extremă dreapta LAOS.

Însă liderul conservatorilor, Antonis Samaras, a refuzat în timpul vizitei oficialilor internaţionali la Atena să semneze o garanţie scrisă că va continua să sprijine termenii acordului de finanţare externă indiferent care va fi câştigătorul alegerilor anticipate programate în principiu pentru lnua februarie.

Potrivit liderului LAOS, care s-a întâlnit la finele săptămânii trecute cu reprezentanţii CE, FMI şi BCE, următoarea tranşă din ajutorul extern nu va fi eliberată dacă principalii lideri politici greci nu vor semna angajamentul scris.

Samaras le-a spus duminică oficialilor instituţiilor internaţionale că o promisiune verbală de a nu se opune reformelor existente ar trebui să fie suficientă.

El a declarat însă săptămâna trecută că vrea să câştige majoritatea în parlament la următoarele alegeri, pentru a anula măsurile cu care nu este de acord.

Samaras, economist cu educaţia la Universitatea Harvard, s-a opus încă de la începutul crizei din Grecia creşterilor de taxe şi reducerilor de cheltuieli sprijinite de rivalul său, Giorgios Papandreou, cu care a fost coleg de cameră în facultate. El consideră că introducerea unor măsuri care să susţină creşterea economică ar fi mai eficare pentru soluţionarea crizei.

Potrivit unei surse apropiate misiunii CE, FMI şi BCE, reprezentanţii instituţiilor financiare internaţionale au plecat duminică de la Atena, unde urmează să revină ulterior pentru a discuta acordarea următoarei tranşe din împrumut.

Totodată, oficialii internaţionali trebuie să decidă dacă vor semna un nou acord cu Grecia, pe un sprijin de 130 miliarde euro, convenit luna trecută de liderii europeni odată cu alte măsuri de combatere a crizei la nivelul zonei euro.

Papademos, fost vicepreşedinte al BCE, a ajuns duminică seară la Bruxelles şi se va întâlni luni, la ora 11:45 GMT, respectiv 15:00 GMT, cu preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, şi preşedintele Consiliului UE, Herman van Rompuy.

Marţi, Papademos va merge la Luxembourg pentru a se întâlni cu preşedintele Eurogroup, Jean-Claude Juncker, la 9:30 GMT.

Implementarea măsurilor de austeritate şi a reformelor va fi însă îngreunată în Grecia de numeroase obstacole, inclusiv opoziţia vehementă a sindicatelor şi a populaţiei. Economia elenă este în cel de-al patrulea an consecutiv de recesiune.

Duminică, principalul sindicat al celui mai mare producător elen de energie, PPC, a ameninţat să declanşeze un val de greve pentru a împiedica planurile de privatizare.

Potrivit acordului de finanţare externă, Atena trebuie să oprească monopolul companiei de stat PPC asupra producţiei de cărbune, principala sursă de energie a ţării, şi să încerce să vândă participaţia deţinută de guvern la producătorul de energie.