Parlamentul german a aprobat suplimentarea ajutorului financiar pentru Grecia

Votul neangajant al parlamentului are loc cu două săptămâni înainte de o întâlnire a liderilor Uniunii Europene la Bruxelles, în care ar trebui finalizat un nou program de asistenţă pentru statul elen.

Într-un discurs în parlament, Schaeuble a avertizat că ar urma consecinţe dezastroase dacă Grecia nu va primi ajutor şi statul ar fi împins într-o "restructurare necontrolată" a datoriei.

Pentru a obţine acordul politicienilor, reticenţi la finanţarea datoriilor Greciei, ministrul a prezentat condiţii stricte, cerând Greciei reforme ample şi supravegherea internaţională a programului de privatizări.

Totodată, băncile care deţin obligaţiuni ale Greciei trebuie să suporte o parte din costuri, a spus Schaeuble.

"Dacă există îndoieli privind capacitatea Greciei de a plăti datoriile şi trebuie să câştigăm timp cu un nou pachet financiar, atunci participarea sectorului privat la o soluţie este inevitabilă. Am propus un schimb de obligaţiuni care să extindă maturitatea obligaţiunilor cu şapte ani concomitent cu păstrarea condiţiilor privind dobânzile", a adăugat el.

După discursul ministrului, parlamentul a aprobat o rezoluţie privind sprijinirea Greciei pregătită de coaliţia care susţine guvernul condus de cancelarul Angela Merkel.

Agenţiile de rating au avertizat că este aproape imposibil să fie derulată o schimbare de obligaţiuni precum cea propusă de Berlin, pe baze voluntare, astfel că Banca Centrală Europeană probabil se va opune.

Preşedintele Băncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, a declarat, joi, că este împotriva oricărei forme de implicare a sectorului privat care nu s-ar derula pe baze "strict voluntare".

Vicepreşedintele BCE, Vitor Constancio, a sugerat vineri că ar exista posibilitatea unui compromis, afirmând că Trichet nu exclude o extindere a maturităţii datoriilor Greciei, însă este determinat să evite o situaţie considerată incapacitate de plată de către agenţiile de rating.

Schaeuble a admis îngrijorarea BCE şi a declarat că miniştrii de Finanţe din zona euro au convenit să înfiinţeze un grup de lucru care să lucreze la o implicare a sectorului privat fără consecinţe negative pentru piaţă.

Banca Centrală Europeană, Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional vor participa, a spus el.

Găsirea unui compromis la timp pentru reuniunea liderilor Uniunii Europene din 23-24 iunie s-ar putea dovedi, însă, dificilă, notează Reuters.

Guvernul german este îngrijorat de reacţia populaţiei şi o posibilă pierdere a controlului în parlament dacă un nou pachet de ajutor pentru Grecia nu repartizează mai echitabil povara financiară, prin includerea investitorilor privaţi.

Potrivit unor oficiali de la Bruxelles, statele din zona euro analizează un pachet financiar care ar totaliza 120 de miliarde de euro, Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional urmând să contribuie cu jumătate din fonduri, iar restul să fie asigurat de venituri din privatizări şi contribuţii ale creditorilor privaţi.

Pachetul de împrumuturi de 110 miliarde de euro anunţat pentru Grecia anul trecut este finanţat doar de Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.

Această situaţie a stârnit temeri în rândul unor state, inclusiv Germania, Finlanda sau Olanda, că zona euro se transformă într-o "uniune de transferuri", în acre membrii care au fost disciplinaţi fiscal sunt obligaţi să plătească pentru greşelile partenerilor mai slabi.