Parlamentul majorează salariile în pofida legii. Situaţia seamănă izbitor cu cea din 2008, anul de dinaintea prăbuşirii

Impactul bugetar anunţat de ministreul finanţelor este de 4,8 miliarde de lei, dar econo­miştii cred că el va fi mult mai mare. Potrivit acestora, majo­ra­rea nu va avea influenţă asupra bugetului pe 2016, dar va face un an 2017 extrem de dificil, în condiţiile în care cheltuielile sunt deja la limită.

„Impactul pentru 2017 este unul major. Repetăm greşelile din 2008, când felul în care s-a acţionat - un de­fi­cit bugetar de 5,5% din PIB, la o creş­tere economică de peste 8% - a fost ex­pre­sia unei iresponsabilităţi totale”, co­men­tează economistul Ionuţ Dumitru.

Economistul Aurelian Dochia adaugă: „O să tragem ponoasele mai târziu, poate nu chiar ca în 2008 - 2009, pentru că nu suntem într-o conjunctură de criză. Însă riscurile sunt evidente. 2017 va fi un an cu multe semne de întrebare: este improbabil că vom mai avea o creştere economică de 5% ca în 2016, la care se adaugă toate presiunile pe buget decise în acest an. Este posibil ca peisajul favorabil să se schimbe ca urmare a depăşirii deficitului bugetar de 3% din PIB, prin urmare ratele de dobândă să se modifice, iar ratingul de ţară să fie pus sub semnul întrebării”.

Parlamentul face majorări de salarii în pofida legii responsabilităţii fiscal-bugetare (69/2010) care spune: “Nu se pot promova acte normative cu mai puţin de 180 de zile înainte de expirarea mandatului guvernului, în conformitate cu art. 110 alin. (1) din Constituţia Ro­mâniei, re­publicată, care conduc la creşterea cheltuie­lilor de personal sau a pensiilor în sec­torul bugetar”. Le­gea a fost ela­borată tocmai pentru a preîn­tâmpina exce­sul din anii electo­rali 2008 – 2009. Însă încăl­ca­rea le­gilor se poate re­zol­va uşor, printr-o singură sintagmă: „Prin derogare de la legea X”.

De ce econo­miştii au o senzaţie de deja-vu în faţa deciziei Parla­mentului din aceste zile? În campania electorală din 2008 (alegeri legislative) şi apoi în cea din 2009 (alegeri prezi­denţiale) s-au întâmplat lucruri care au devenit în timp exemple de neadecvare. Pe fondul campaniei electorale, chel­tuielile de personal ale bugetului consolidat au crescut cu 72% într-un singur an, de la 25 de miliarde de lei în 2007 la 42 de miliarde în 2008. Efectul legilor de majorare a cheltuielilor adop­tate în 2008 s-a răsfrânt şi asupra anului 2009. Astfel, cheltuielile buge­tului cu sala­riile au crescut în 2009 cu încă aproa­pe 4 miliarde de lei, comparativ cu anul precedent, până la 46,7 miliar­de de lei, în total o creştere cu 87% faţă de 2007. Nu există date certe care să arate cât a fost influenţat cursul de această inundaţie de bani. A existat un „mix“, spune economistul Ionuţ Dumitru, între conjunctura internaţio­nală gravă şi politicile proaste luate de guvern.

Cert este că din septembrie 2008 pâ­nă în decembrie 2008, leul şi-a a pier­dut 7% din valoare, de la 3,62 lei/euro în septembrie până la 3,91 lei/euro în decembrie. Până în de­cem­brie 2009, când s-au încheiat alegerile prezi­denţiale, faţă de toamna lui 2008, când partidele au intrat în forţă în ale­geri, leul a pierdut 16,5% în faţa euro.

În acea perioadă, deficitul bugetar (ESA) s-a dublat de la 2,8% în 2007 la 5,5% în 2008, pentru a face încă un salt spectaculos în 2009, până la 9,5% din PIB, pe fondul crizei.

„Este o nesăbuinţă să ai un deficit bugetar de 5,5% din PIB (în 2008 – n.red.) la o creştere economică de 8,5%. Dacă nu exista acest derapaj în 2008, criza nu ar fi lovit atât de puternic. Exemplul Poloniei este de învăţătură: polonezii nu au căzut în recesiune pentru că nu au avut dezechilibrele macro pe care le-am avut noi”, comentează Ionuţ Dumitru.

Ce a urmat se ştie: tăieri de salarii, cu o explicaţie plastică a preşedintelui de atunci Traian Băsescu: statul este un om gras care s-a urcat în spatele unui om slab care este economia.

Guvernul liberal din 2008 al lui Popescu-Tăriceanu a refuzat formal majorarea salariilor din învăţământ cu 50%, cum cerea Parlamentul. Dar membrii guvernului care erau parlamentari şi parlamentarii liberali au votat „pentru”, la fel ca toţi ceilalţi. Majorările au fost anulate de guvernul Boc care i-a urmat lui Tăriceanu, dar profesorii şi alte categorii şi-au recâştigat drepturile salariale acordate de Parlament, în instanţă. Sunt decizii de plată în urma unor hotărâri jude­cătoreşti de 11 mld. lei, din care au fost plătite până acum 9 mld. lei.

„Scenariul se poate repeta. Guvernul ce va veni va constata că nu poate să plăti sumele pe care Parla­men­tul i le decide acum şi le anulează, dar oamenii recâştigă majorările în instanţe“, comentează Ionuţ Dumitru.

Citeşte continuarea în Ziarul Financiar. 

Citeşte şi: Ministrul Finanţelor, Anca Dragu, avertizează: Impactul bugetar al legii salarizării este 4,8 miliarde de lei, riscăm deficit excesiv

Citeşte şi: Câţi bani câştigă un angajat Facebook

Citeşte şi: Studiu: Băncile din Marea Britanie ar putea câştiga 12 miliarde de lire pe an după Brexit

Citeşte şi: TAROM a renunţat la ultimul avion Airbus A310 din lotul cumpărat în 1992

Citeşte şi: Un român consumă 1,5 kg de ciocolată pe an, faţă de un elveţian, care consumă 10 kg de ciocolată

Citeşte şi: PSD taie taxele, PNL suprataxează multinaţionalele, iar USR... USR nu spune deocamdată nimic

Citeşte şi: Studiu Consiliul Concurenţei: Preţurile fără taxe la motorina şi benzina din România, peste nivelul mediu din Uniunea Europeană

Citeşte şi: Ministerul de Finanţe a publicat tarifele maximale la RCA. Cea mai mică primă este de 541 de lei pe an pentru persoanele de peste 60 de ani care conduc maşini sub 1.400 cmc

Citeşte şi: Volkswagen va plăti 14,7 miliarde de dolari în scandalul emisiilor din Statele Unite

Citeşte şi: Investitorii americani: Prioritatea zero a Guvernului trebuie să fie creşterea economică sustenabilă

Citeşte şi: Samsung: Nu am identificat corect problema care a dus la defectarea telefoanelor Note7, dar încercăm