Patronii de restaurante vor ca perioada de suspendare a activităţii să scadă la sub 30 de zile

"Membrii asociaţiei s-au întâlnit cu vicepreşedintele ANAF, Romeo Nicolae, şi cu Dan Manolescu, secretarul de stat de la Finanţe, şi sperăm să ajungem la un acord care să se concretizeze în proceduri mai clare de control, astfel încât restaurantele să nu mai fie închise pentru minim 30 de zile la 10-15 lei diferenţa la casa de marcat, aşa cum e obligată azi ANAF. Trebuie să perfecţionăm sistemul pentru că nu este normal ca în România, stat european, să nu ai dreptul să te aperi. Azi primeşti pedeapsa de la un lucrător DGAF (Direcţia Antifraudă - n.r.), poate de bună credinţă, dar care a greşit, iar tu trebuie să închizi atunci pe loc activitatea şi să te judeci una-două-trei luni pentru a ţi se da dreptate, asta dacă mai exişti ca entitate până atunci", a declarat marţi Petrescu la o conferinţă pe tema Codului Fiscal.

El a punctat că restaurantele cer ca perioada de suspendare dispusă de inspectorii ANAF să poată fi mai mică de 30 de zile, iar pragul sumelor pentru care ia această decizie să fie stabilit ca procent din cifra de afaceri a restaurantului.

Petrescu a mai afirmat că nu toate controalele ANAF au avut rezultate negative, iar numărul închiderilor de restaurante este în scădere, întrucât patronii şi lucrătorii acestora sunt mai atenţi, observându-se conformarea voluntară.

"Dacă acum o lună se închideau 17 restaurante la o zi de acţiune, sâmbăta trecută s-au închis unul sau două. Rezultatul se vede, oamenii sunt mult mai atenţi şi se conformează voluntar în ce priveşte disciplina fiscală. (...) Dar trebuie să ţinem cont că ANAF poate să găsească nişte sume în plus şi la un hotel, la o clinică. Ce facem în cazul ăsta, închidem un hotel şi dăm turiştii afara? Trebuie să fie cât mai clară legea şi aplicarea ei", a punctat Petrescu.

La rândul său, preşedintele reţelei de servicii medicale private MedLife, Mihai Marcu, apreciază că este nevoie de relaxare fiscală în România şi de curaj din partea guvernanţilor de a face acest pas, dar este necesar să aplice măsuri fiscale ţinând cont de fiecare domeniu.

"Un cod fiscal modern este necesar în România şi ne dorim ca toată lumea să plătească taxele. Dar nu poţi să închizi un restaurant, o clinică pentru că o persoană nu a pus 50 de lei într-un bol. (...) Spre exemplu, ieri dimineaţă (luni - n.r.), la Mogoşoaia, au fost închise vreo 7-8 magazine. Nu suntem împotriva închiderii buticurilor care nu fiscalizează, dar ne dorim să fie o marjă pentru o eroare pe care oamenii de bunăcredinţă o pot face", a menţionat Marcu.

Directorul general al Eurolines Group, Dragoş Anastasiu, atenţionează ANAF să nu "tragă cu tunul după vrăbiuţe".

"E bine că se transmite un semnal de către ANAF şi că se duce în zona concurenţei corecte, pentru că problemă gravă este că unii plătesc şi alţii nu plătesc. Şi momentul general este bun, lumea a devenit mai temătoare, îi este frică, au ajuns să alerge la propriu cu bonul fiscal după tine. Partea negativă însă este că tragem cu tunul după vrăbiuţe, în momentul în care închizi restaurantul pentru 15 lei e cu totul altceva", a comentat Anastasiu.

Patronul City Grill spune că asociaţia pe care o conduce a solicitat Guvernului să introducă în Codul Fiscal TVA de 9% şi pentru restaurante, ca parte a sectorului de turism.

"Va deveni puţin neobişnuit să cumperi lapte şi carne cu 9% şi să le vinzi cu 24%", a comentat Petrescu.

Totodată, el aşteaptă în viitor reglementarea bacşişului, care reprezintă o sursă foarte importantă de venit, însă mizează pe o impozitare a acestuia "într-un mod mai apropiat de cota unică" (16%) decât să fie asimilat salariilor, caz în care ar fi mai greu de aplicat.

"Deocamdată, bacşişul este în plan secundar, deocamdată ne luptăm să ducem zona de restaurante din zona gri în zona albă, să avem o competiţie corectă", a mai spus Petrescu.