Pe fondul războiului, Banca Mondială reduce puternic estimarea de creştere a PIB în 2022, la 1,9%

Instituţia a majorat în schimb creşterea PIB din 2023 la 4,1%, de la estimarea de 3,8% din ianuarie.

România ar urma să consemneze o inflaţie de 9,8% în acest an şi 5,3% anul viitor, mai arată raportul.

Raportul menţionează că forţa de a economiei României va depinde de evoluţia noilor variante ale COVID-19 şi de severitatea ostilităţilor din regiune. Capacitatea României de a absorbi fondurile UE va fi esenţială pentru o dezvoltare durabilă şi ecologică. Presiunile asupra inflaţiei din partea sectorului energetic şi a pieţelor alimentare pun la încercare redresarea şi necesită acţiuni echilibrate din partea BNR. O reducere substanţială a deficitului fiscal în 2022 este improbabilă, pentru că guvernul va trebui să susţină redresarea economică, susţinând în acelaşi timp şi stabilizarea macroeconomică. Pe termen mediu, deficitul va urma o tendinţă descendentă, dar este probabil să rămână peste 3 la sută din PIB. Creşterea preţurilor la alimente
şi energie, precum şi scăderea remitenţelor ar putea însemna o redresare mai îndelungată pentru segmentele vulnerabile ale populaţiei. Un război prelungit în Ucraina ar putea însă împinge creşterea în teritoriu negativ
şi să conducă la o creştere a sărăciei pe termen scurt, arată raportul Băncii Mondiale.

Pe plan regional, raportul estimează că economia Ucrainei se va contracta probabil cu 45,1% în acest an, în condiţiile în care invazia Rusiei a închis companii, a redus exporturile şi a făcut imposibilă activitatea economică în zone mari ale ţării.

De asemenea, Banca Mondială a prognozat că PIB-ul Rusiei în 2022 va scădea cu 11,2% din cauza sancţiunilor impuse de Statele Unite şi aliaţii săi occidentali asupra băncilor, întreprinderilor de stat şi altor instituţii din Rusia.

Raportul "War in the Region" apreciază că regiunea Europei de Est, care cuprinde Ucraina, Belarus şi Moldova, ar urma să înregistreze o contracţie a PIB-ului de 30,7% în acest an, din cauza şocurilor provocate de război şi a întreruperii comerţului.

În 2022, creşterea în regiunea Europei Centrale, care cuprinde Bulgaria, Croaţia, Ungaria, Polonia şi România, va fi redusă la 3,5%, de la 4,7% anterior, din cauza afluxului de refugiaţi, a creşterii preţurilor materiilor prime şi a deteriorării încrederii care afectează cererea.

Banca Mondială a declarat că războiul a făcut imposibilă activitatea economică în multe zone şi întrerupe lucrările agricole.

Estimările privind pagubele infrastructurii, care depăşeau 100 de miliarde de dolari până la începutul lunii martie - aproximativ două treimi din PIB-ul Ucrainei din 2019 - sunt mult depăşite "deoarece războiul a continuat şi a provocat daune suplimentare".

Banca a precizat că estimarea de contracţie de 45,1% exclude impactul distrugerii infrastructurii fizice.

Banca Mondială a declarat că amploarea contracţiei din Ucraina este "supusă unui grad ridicat de incertitudine" legată de durata şi intensitatea războiului.

Un scenariu negativ din raport, care reflectă şocuri suplimentare ale preţurilor la mărfuri şi o pierdere a încrederii pe piaţa financiară declanşată de o escaladare a războiului, ar putea duce la o contracţie de 75% a PIB-ului Ucrainei şi de 20% a producţiei Rusiei.