Pesimismul românilor faţă de evoluţia economiei interne a crescut

Studiul Eurobarometru 72 realizat în luna noiembrie 2009 şi prezentat, luni, la Bucureşti, arată că 47% dintre români sunt mulţumiţi de propria viaţă, în timp ce la nivelul UE27, nivelul de satisfacţie al cetăţenilor faţă de propria viaţă este de 78%. Studiul îi arată pe români în categoria pesimiştilor atât în ceea ce priveşte evaluările situaţiei economice interne cât şi în privinţa aşteptărilor privind "mersul lucrurilor" în următoarele 12 luni.

Potrivit Eurobarometrului, în luna noiembrie procentul românilor care consideră că economia naţională merge mai puţin bine decât media înregistrată la nivelul UE a ajuns la 88%, în creştere cu 13% faţă de rezultatul din iunie 2009. De asemenea studiul a indicat în perioada iunie- noiembrie o creştere cu 10 procente, de la 78% la 88%, a celor care cred că situaţia locurilor de muncă din România este mai puţin bună comparativ cu celelalte state membre.

Pesimismul românilor în ceea ce priveşte situaţia internă a crescut între iunie şi noiembrie 2009, de la 23 la 29% în privinţa aşteptărilor privind viaţa în general, de la 41 la 45% privind situaţia economică internă şi de la 26 la 31%în ceea ce priveşte situaţia financiară a gospodăriei.

De asemenea, pesimismul românilor a crescut, din iunie până nîn noiembrie 2009 cu 9 procente, de la 44 la 53%, în ceea ce priveşte situaţia locurilor de muncă din ţară şi de la 15 la 21% în privinţa propriului loc de muncă.

Analiza pe categorii socio-demografice pune în valoare o diferenţă semnificativă în România, în privinţa satisfacţiei referitoare la viaţa în general, între bărbaţi şi femei. Astfel, 50% dintre bărbaţi - comparativ cu 44% dintre femei - sunt mulţumiţi cu viaţa pe care o duc. La nivel european, diferenţa este doar de un procent: 78% dintre bărbaţi sunt mulţumiţi şi 77% dintre femei.

De asemenea, potrivit studiului Eurobarometru, tinerii sunt mai mulţumiţi cu propria viaţă decât persoanele mai în vârstă, atât în România, cât şi la nivelul întregii Uniuni Europene. Astfel, în România, 53% dintre persoanele sub 40 de ani se declară mulţumite de propria viaţă, în timp ce procentul scade la 42% pentru categoria celor peste 40 de ani, potrivit studiului citat.

Criza economică nu a afectat însă încrederea pe care o au românii în instituţiile europene. Dimpotrivă, în România a crescut nivelul de încredere al populaţiei în Comisia Europeană cu 5%, de la 53 la 58% dar şi în Banca Centrală Europeană (de la 47 la 51%). Totuşi, instituţia europeană în care românii au cea mai mare încredere este Parlamentul European (65%).

În ceea ce priveşte încrederea în instituţiile europene, atât în România, cât şi la nivelul celor 12 noi state membre şi a Uniunii Europene în ansamblu, Parlamentul European este instituţia cu gradul de încredere cel mai ridicat.

Eurobarometrul72 arată că, în noiembrie 2009, trei sferturi (65%) dintre români, 55% dintre cetăţenii noilor state membre şi jumătate dintre locuitorii cu vârste de peste 15 ani ai Uniunii Europene aveau încredere în Parlamentul European.

Comisia Europeană se bucură de încrederea a 58% dintre români, a 53% dintre cei ce trăiesc în cele 12 noi state membre ale Uniunii şi a 46% dintre cetăţenii UE. Pe de altă parte, 55% dintre români au încredere în Consiliul UE, în care tind să aibă încredere 53% dintre cetăţenii din noile state membre şi 41% dintre europeni.

În ceea ce priveşte instituţiile interne, cea mai mare scădere a încrederii în rândurile românilor o înregistrează televiziunile - de la 70% în iunie 2008, respectiv din perioada de pre-campanie pentru alegerile parlamentare naţionale, la 61% în noiembrie 2009. "Polarizarea excesivă a discursului şi implicarea marilor trusturi de presă în campania prezidenţială pare să fi dus la o pierdere de capital de încredere pentru aceste canale mediatice", se arată în prezentarea studiului Eurobarometru.

Pe de altă parte, studiul arată că "ţinând în primul rând de dinamica politică internă, în speţă alegerile prezidenţiale din toamna anului trecut, încrederea românilor în instituţiile politice interne diferă foarte mult de la o instituţie la alta". Potrivit sursei citate, în intervalul iunie-noiembrie 2009, încrederea în guvern - "un guvern demis dar având acelaşi prim-ministru", potrivit raportului explicativ al Eurobarometrului - a scăzut de la 22% la 17%. Partidele politice s-au menţinut la un nivel de încredere extrem de redus, de 11%. În schimb, încrederea în sistemul de justiţie a crescut de la 25% în iunie 2009 la 28% în noiembrie.

Totodată, studiul arată că principalele măsuri pentru ieşirea din criză favorizate de români pentru a fi adoptate de Uniunea Europeană privesc susţinerea mediului privat prin sprijinirea companiilor, investiţiile în infrastructură şi în educaţie.

Studiul Eurobarometru mai arată că două treimi dintre români cred că România beneficiază de pe urma apartenenţei la Uniunea Europeană, acest procent plasând România peste media europeană, care este de 57% .

Eurobarometrul arată de asemenea că UE înseamnă libertatea de a călători, studia şi lucra oriunde în spaţiul Uniunii Europene pentru jumătate din populaţia României. Totodată, UE înseamnă pentru 39% dintre români democraţie şi pentru 35% dintre ei, prosperitate economică.

"Dacă în iunie 2009, constatam o scădere de 7 puncte procentuale a acestui indicator, faţă de octombrie 2008, în condiţiile declanşării crizei economice, la sfârşitul anului trecut, pe fondul crizei guvernamentale prelungite şi incapacităţii actorilor politici interni de a găsi soluţii viabile pentru sprijinirea populaţiei şi companiilor, finanţarea externă - atât din partea FMI, cât şi a Uniunii Europene - a recăpătat importanţă. Mai mult, zvonurile că românii plecaţi în străinătate să lucreze - în marea lor majoritate în spaţiul Uniunii - vor reveni în ţară nu s-au adeverit, astfel încât ei au continuat să-şi susţină financiar rudele din ţară. De unde şi legătura cu percepţia de prosperitate economică asociată Uniunii", explică autorul studiului Eurobarometru, Silviu Matei.