Datoria globală a crescut înainte de finalul anului 2019 la un nivel record. Care sunt cei mai mari „datornici”

Raportul global dintre nivelul datoriilor şi PIB a ajuns la 322%, depăşind anul 2016, când se înregistra cel mai ridicat nivel.

Mai mult de jumătate din această valoare enormă a fost acumulat de pieţele dezvoltate, precum Statele Unite şi Europa, pentru care raportul datorie / PIB este 383%.

Ţări precum Noua Zeelandă, Elveţia şi Norvegia înregistrază creşteri ale nivelului datoriei gospodăriilor, în timp ce în Statele Unite şi Australia a crescut la un nivel maxim raportul dintre datoria guvernamentală şi PIB.

UE suspendă contramăsurile împotriva tarifelor SUA: „Dorim să dăm o șansă negocierilor”

Curs valutar 10 aprilie. Aurul ia în greutate. Leul se apreciază în fața euro, francului elvețian și dolarului

Pe pieţele emergente, nivelul datoriilor este mai scăzut, pentru un total de 72.000 de miliarde de dolari, dar au crescut mai repede în ultimii ani, potrivit IIF.

Raportul datoriei Chinei la PIB, de exemplu, se apropie de 310%, cel mai înalt nivel din lumea în curs de dezvoltare.

O astfel de datorie mondială masivă este un risc real pentru economia globală, mai ales că IIF se aşteaptă ca nivelurile să crească şi mai mult în 2020.

„Stimulată de ratele dobânzii scăzute şi condiţiile financiare, estimăm că datoria globală totală va depăşi 257.000 de miliarde de dolari” în primul trimestru al anului 2020, a spus IIF.

Rezerva Federală a scăzut ratele dobânzilor de trei ori anul trecut, iar rata de referinţă a Băncii Centrale Europene este la nivelul minim al crizei post-financiare.

În ciuda condiţiilor favorabile de împrumut, riscul de refinanţare este major. În total, peste 19.000 de miliarde de dolari reprezentând împrumuturi şi obligaţiuni au scadenţa în 2020. Este puţin probabil ca toate acestea vor fi rambursate sau refinanţate.

Un alt aspect prezentat în raport sunt nevoile de finanţare pentru acţiuni urgente privind schimbările climatice.

Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale Organizaţiei Naţiunilor Unite necesită investiţii în infrastructură pentru 42.000 de miliarde de dolari până în 2030, dar „ţările cu capacitate limitată de împrumut s-ar putea confrunta cu provocări severe în satisfacerea nevoilor de finanţare pentru dezvoltare”, a spus instituţia financiară.