PESTA PORCINĂ | Peste 350.000 de porci au fost ucişi, iar sute de oameni şi-au pierdut locurile de muncă. Autorităţile sunt DEPĂŞITE de situaţie şi se cere intervenţia CSAT

După ce Carniprod (Tulcea) a deschis lista neagră cu 45.000 de porci ucişi şi 150 de locuri de muncă desfiinţate, confirmările de focare din judeţul Brăila - Tichileşti şi Gropeni - vor adăuga 200.000 la numărul de porci ucişi şi 600 de posturi la numărul locurilor de muncă desfiinţate. Pănă la acel moment, totalul la nivel naţional al porcilor ucişi era deja de peste 70.000 în ferme şi aproape 50.000 în gospodării ale populaţiei, astfel că numărul eutanasierilor va trece de 350.000.

Reprezentanţii fermierilor şi liderii asociaţiilor de consumatori acuză autorităţile că eutanasiază inclusiv porci sănătoşi, nefiind capabile să identifice boala la fiecare animal în parte, şi că le refuză crescătorilor posibilitatea de a evacua porcii sănătoşi din zonele confirmate ca fiind focare de pestă porcină africană. În plus, observând agresivitatea cu care se răspândeşte boala, fermierii sunt convinşi că România a fost (şi, probabil, mai este) ţinta unor atacuri bio-teroriste, astfel că a devenit necesară intervenţia Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT). Iar preşedintelui Klaus Iohannis i se cere să instituie starea de necesitate - necesară adoptării unor măsuri mai ferme şi urgente, dar şi ca bază juridică pentru rezilierea de contracte sau acordarea de despăgubiri şi de scutiri fiscale.

„Am ajuns la 29.000 de porci ucişi dintr-un total de 45.000 de porci ce urmează să fie ucişi şi incineraţi. Trebuie să distrugem şi 500-600 de tone de carne de porc din depozite. Suntem într-o zonă critică aici, în apropiere de Delta Dunării. Pe viitor vom achiziţiona carne de porc de la alţi producători“, a spus Nicolae Ciuleac, proprietarul Carniprod Tulcea. Toţi cei 150 de angajaţi ai complexului de creştere a porcinelor vor rămâne fără serviciu. „Le mai dau luna asta salariu şi apoi Dumnezeu cu mila. Rămânem cu sectorul comercial, terenurile agricole, dar porcii să-i crească alţii“, a spus Nicolae Ciuleac.

Sâmbătă, pesta porcină africană a fost confirmată la cea mai mare fermă de porci din România şi a doua ca mărime din Europa - complexul din localitatea Gropeni, judeţul Brăila, care adăposteşte aproape 140.000 de porci. Toate animalele din fermă vor fi eutanasiate. Iniţial, existenţa pestei porcine africane a fost confirmată de un laborator veterinar din Brăila, dar pentru confirmarea oficială a virusului a fost nevoie şi de o confirmare a Laboratorului Naţional de Referinţă din Bucureşti. Rezultatele analizelor făcute în Capitală au venit sâmbătă şi au confirmat contaminarea cu virusul pestei porcine africane la ferma din Gropeni, judeţul Brăila. Astfel, toţi porcii din fermă - aproximativ 140.000 de animale - vor fi eutanasiaţi, iar operaţiunea va începe luni, fiind necesare pregătiri din cauza numărului foarte mare de animale care vor fi sacrificate.

Confirmarea de la Gropeni apare la scurt timp după ce virusul a fost confirmat la un alt complex din judeţul Brăila, în localitatea Tichileşti, unde erau 35.000 de porci.

Cele mai recente statistici, anunţate miercuri de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), arătau că pesta porcină africană evoluează în două zone geografice, fiind confirmate în prezent 727 de focare, situate în 156 de localităţi din 10 judeţe.

„În zona de nord-vest a României, boala evoluează în 3 judeţe, Satu-Mare, Sălaj şi Bihor, prezenţa virusului fiind confirmată în 14 localităţi. Au fost ucişi 1.382 de porci domestici şi au fost afectaţi 14 porci mistreţi. În zona de sud-est, boala a fost confirmată în 142 de localităţi, din judeţele Tulcea, Constanţa, Brăila, Ialomiţa, Galaţi, Călăraşi şi Ilfov. Au fost ucişi 46.286 de porci domestici din gospodăriile populaţiei, iar în 8 exploataţii comerciale de mare capacitate, până la data de 22 august 2018, au fost ucişi 70.036 de porci”, a menţionat ANSVSA.

Detaliat, situaţia evoluţiei focarelor de PPA se prezintă astfel:
Regiunea de nord-vest
- Judeţul Satu-Mare - 7 focare în gospodăriile populaţiei şi 10 cazuri la mistreţi;
- Judeţul Bihor - 28 de focare în gospodăriile populaţiei şi un caz la mistreţ;
- Judeţul Sălaj - 3 cazuri la mistreţi.
Regiunea de sud-est
- Judeţul Tulcea - 514 focare, din care 508 focare în gospodăriile populaţiei, un focar într-o exploataţie comercială de tip A, 4 focare în exploataţii comerciale industriale, un focar într-un abator aparţinând unei exploataţii comerciale şi 17 cazuri la mistreţi;
- Judeţul Brăila - 29 de focare în gopodăriile populaţiei şi 2 în exploataţii comerciale;
- Judeţul Constanţa - 53 de focare în gospodăriile populaţiei;
- Judeţul Ialomiţa - 89 de focare în gospodăriile populaţiei şi un caz la mistreţ;
- Judeţul Galaţi - 2 focare în gospodăriile populaţiei;
- Judeţul Ilfov - un focar într-o anexă a unei stâne;
- Judeţul Călăraşi - 2 focare în gospodăriile populaţiei.

La nivelul autorităţilor, eforturile sunt pe măsura urgenţei şi intensităţii crizei, dar rezultatele acestora nu îi satisfac pe fermieri. Singura măsură de care se „agaţă” oficialii este despăgubirea în bani pe care o va acorda statul celor afectaţi de pesta porcină, dar şi această despăgubire este pusă sub semnul întrebării. „Despăgubirea pentru persoanele şi fermele afectate de pesta porcină africană se acordă doar temporar, ca măsură de ultim resort”, a transmis comisarul european pentru Agricultură, Phil Hogan, într-o scrisoare adresată ca răspuns la solicitarea europarlamentarului român Laurenţiu Rebega.

„Sunt complet familiarizat cu faptul că restricţiile veterinare au efecte economice asupra crescătorilor de porci din zonele în cauză. Articolul 220 al Regulamentului UE Nr. 1308/2013, care stabileşte organizarea comună a pieţelor produselor agricole, oferă posibilitatea de a adopta măsuri pentru susţinerea pieţei, care sunt de natură excepţională şi temporară. Acest tip de măsură de susţinere a pieţei poate fi acordat doar pentru o perioadă scurtă de timp pentru a completa măsuri veterinare ţintite. Aceste măsuri nu sunt, sub nici o formă, menite să ofere ajutor financiar continuu în zonele restricţionate”, a precizat comisarul european, în scrisoarea către Laurenţiu Rebega.

De cealaltă parte, preşedintele ANSVSA, Geronimo Brănescu, a declarat într-un interviu pentru MEDIAFAX că „avem fonduri suficiente (n.n.- pentru gestionarea crizei generate de pesta porcină africană), am primit tot ce am solicitat la rectificarea bugetară - desigur, în raport cu estimările pe care le-am făcut privind evoluţia bolii”.

„Pentru gospodăriile afectate, până acum s-au finalizat 93 de dosare care prevăd despăgubiri în valoare totală de 217.700 de lei, dar mai avem în lucru, în diferite faze de analiză şi avizare, încă 1.728 de dosare. Despăgubirile vor fi plătite, de altfel comisiile de evaluare pentru despăgubiri lucrează în plin, noi încercăm ca în interiorul termenului de 90 de zile, prevăzut de legislaţie, să facem aceste plăţi”, a mai spus Geronimo Brănescu.

Chiar şi Executivul, acuzându-l pe preşedintele Klaus Iohannis că boicotează rectificarea bugetară, îi reproşează că încurcă inclusiv socotelile gestionărr pestei porcine „Prin proiectul rectificării bugetare sunt asigurate resurse pentru plata compensaţiilor pentru animalele sacrificate, achiziţionarea de dezinfectanţi, incineratoare mobile, transportul animalelor sacrificate etc. Întârzierea adoptării rectificării bugetare afectează buna desfăşurare a Programului de control şi combatere a pestei porcine africane”, a transmis, vineri, Guvernul.

Până şi guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu, a declarat recent că pesta porcină africană nu a fost inclusă în calculele prognozei de inflaţie, dar importurile masive de carne înregistrate după declanşarea acestei crize sunt „o realitate”. „Pesta porcină nu am inclus-o în calculele noastre. S-au importat însă cantităţi mari de carne în această perioadă, ceea ce este o realitate”, a spus Mugur Isărescu, după conferinţa de prezentare a noului Raport asupra inflaţiei. „Avem oameni care se plimbă prin pieţe şi se uită la preţuri; considerăm că preţurile la alimente sunt rezonabile şi vă asigurăm că inflaţia tinde în jos”, a mai spus guvernatorul.

La sfârşitul acestei săptămâni, la sediul central al ANSVSA, profesorul spaniol José Manuel Sánchez-Vizcaíno, expert în virusologie, a expus rezultatele cercetărilor sale asupra virusului pestei porcine africane, dar şi experienţa dobândită în lupta pentru combaterea acestei boli, în ţări precum Spania, Portugalia şi Lituania. Principalele probleme în controlul pestei porcine africane, conform expertului sunt: organismul animal nu produce anticorpi pentru neutralizare (motiv pentru care încă nu s-a găsit un vaccin), rezistenţa mare la condiţiile de mediu, variabilitate a genotipurilor mare (24 genotipuri), semnele clinice ale animalelor infectate sunt asemănătoare cu cele ale altor boli, diagnosticul se poate pune doar în urma analizelor de laborator, contaminarea se face pe mai multe căi (insecte contaminate, resturi contaminate, animale purtătoare, condiţii de biosecuritate nerespectate).

Potrivit analizei prof. José Manuel Sánchez-Vizcaíno, principalele probleme în ceea ce priveşte pesta porcină africană sunt fermele cu biosecuritate slabă (cu animale crescute în aer liber, cu posibilitate de mişcare şi în afara padocurilor, în curte), procesul de identificare a animalelor efectuat necorespunzător, ceea ce creează probleme în transabilitate, controlul scăzut al mişcării animalelor şi al dezinfecţiei vehiculelor de transport. De asemenea, expertul susţine că este nevoie de un program global de eradicare, schimbări în industria porcului şi să se găsească soluţii pentru mişcările din fermele comerciale. Printre factorii de risc, cei mai importanţi au fost menţionaţi importurile ilegale de porci vii şi produsele din carne de porc şi biosecuritatea scăzută în exploataţiile de creştere a porcilor. A fost subliniat faptul că, în cazul bolilor care prezintă un pericol de răspândire prin intermediul animalelor sălbatice, biosecuritatea reprezintă un instrument esenţial.

Până atunci, însă... „Îmi vine să plâng, să văd zeci de mii de animale sacrificate. Nu ştiu dacă dumneavoastră realizaţi lucrul acesta. Pe partea aia de gard se vede altfel. Pierderea e foarte mare, de ordinul milioanelor de euro. Ferma s-a închis deja. E în şomaj toată lumea, inclusiv eu. Este foarte agresiv virusul. Se distruge zootehnia. Deja s-a distrus o bucată bună de ea. Bănuiesc că tot sud-estul ţării noastre este la pământ şi va fi în continuare la pământ”, a declarat fostul şef al fermei de porci de la Tichileşti, Alexandru Dumitrescu.