Peste 160.000 de români fumează ţigări „fără fum“ şi alimentează o piaţă de 1 miliard de lei pe an. Cum ar trebui accizate noile ţigări?

„Conform estimărilor companiei noastre, vânzările produselor HEETS (rezervele de tutun folosite împreună cu dispozitivul de încălzire a tutunului IQOS – n.red.) s-au situat la nivel naţional la o cotă de 2,9% din piaţa totală a tutunului pe anul 2020. Pe această piaţă, la 5 ani de la lansarea primului produs care încălzeşte tutunul fără să-l ardă, ţigările continuă să domine în mod clar alegerile consumatorilor din România“, a declarat pentru ZF Dragoş Bucurenci, directorul de comunicare al Philip Morris România, companie cu afaceri de 3,3 miliarde de lei şi profit de 354 de milioane de lei în 2019.

Cum ar trebui taxate produsele din tutun încălzit

Industria tutunului este unul dintre cei mai mari contributori la bugetul de stat, cu un aport de peste 17 miliarde de lei în 2019, potrivit estimărilor com­paniilor din domeniu. Totuşi, deşi este o piaţă bine reglementată, una dintre cele mai acerbe dispute din ultima vreme din acest sector este diferenţa de accizare aplicată ţigaretelor tradiţionale versus produsele din tutun încălzit. Subiectul a stârnit opinii contrare chiar în rândul marilor jucători din industrie.

„Valoarea accizei încasate de către stat din preţul unui pachet de ţigarete este de circa 11 lei. Acestei accize i se adaugă TVA-ul. Valoarea accizei înca­sate de către stat din preţul unui pachet de tutun încălzit este de circa 2 lei. La fel, şi acestei acci­ze i se adaugă TVA. Aşadar, acciza percepută pentru un pachet de tutun încălzit este de circa 5 ori mai mică decât cea încasată pentru un pachet de ţigarete“, au explicat repre­zen­tan­ţii British American To­bacco (BAT), liderul pieţei lo­cale de ţigarete, cu afaceri cu­mu­late de 11,5 mld. lei şi pro­fit de 129 mil. lei în 2019. Re­pre­zen­tanţii BAT, care sunt sus­ţină­torii creşterii accizei la tutu­nul încălzit, au adăugat că, în 2021, statul va încasa cu circa 1 leu mai mult pe fiecare pachet de ţigări din creşterea accizelor, pe când taxele aplicate pro­duselor de tutun încălzit nu se modifică.

„În 2021, taxele aplicate pro­duselor din tutun încălzit vor rămâne aproape neschim­bate, deşi acestea sunt taxate de cinci ori mai puţin decât ţi­gă­rile. Pe măsură ce tot mai mulţi ro­mâni fac trecerea spre pro­duse cu potenţial de risc redus şi veniturile din acciza aplicată ţigărilor se reduc, este necesară creşterea taxării şi pentru aceste noi produse - ţigări elec­tronice şi produse care încălzesc tutunul. Ştim că alte ţări în care piaţa produselor care încălzesc tutu­nul a crescut – cum ar fi Ucraina, Slovacia, Japonia – au reacţionat rapid pentru a preveni scăderea veniturilor din acciză: în multe dintre aceste ţări, acciza aplicată pro­duselor care încălzesc tutunul este ega­lă sau aproape egală cu cea pentru ţi­ga­rete“, au mai spus reprezentanţii BAT.

„Creşterea accizei trebuie făcută în funcţie de risc“

Nu de aceeaşi părere sunt repre­zen­tan­ţii Philip Morris, care susţin că o astfel de măsură ar distruge o piaţă nou-for­ma­tă. Dacă o creştere a accizei de 1 leu pen­tru fiecare pachet de ţigarete ar aduce veni­turi suplimentare de 1,2 miliarde de lei pe an la bugetul de stat, o creştere si­mil­ară a accizei (1 leu/ pachetul de rezerve de ţigarete folosite în dispozitive de încălz­it tutunul) ar aduce suplimentar de doar 40 mil. lei pe an la bugetul de stat.

„Credem că produsele din tutun şi cu nicotină ar trebui taxate în funcţie de riscurile la care acestea îi expun pe consumatori. Ţigaretele combustibile, fiind cele mai utilizate produse şi reprezentând totodată cea mai dăunătoare formă de consum a nicotinei, ar trebui să fie impozitate cu cel mai ridicat nivel şi semnificativ peste produsele inovatoare, care nu implică arderea tutunului. Creşterea taxelor la produsele din tutun încălzit ar descuraja fumătorii români de ţigarete să treacă la alternativele pe care rezultatele cercetării ştiinţifice le-au dovedit a fi mai bune. Acest lucru este în detrimentul viitorului sănătăţii publice“, a spus Dragoş Bucurenci de la Philip Morris. El a mai spus că modul în care sunt taxate produsele din tutun încălzit în România se aliniază politicilor din majoritatea statelor europene. În prezent, 23 de state membre UE reglementează în scopuri fiscale produsele din tutun încălzit. Dintre acestea, 16 state membre din UE şi Marea Britanie au creat o categorie separată de accize în cadrul Codului Fiscal, la fel ca şi România.

„14 din cele 16 state membre din UE şi Marea Britanie, care au creat această categorie de accize dedicată pentru produsele din tutun încălzit, aplică o acciză complet specifică şi utilizează greutatea tutunului ca bază de impozitare, aşa cum este cazul şi în România.  Dacă dorim să comparăm accizele aplicabile produselor din tutun încălzit cu cele aplicabile ţigaretelor la nivelul celor 23 de state membre UE în care produsele din tutun încălzit sunt prezente, nivelul de taxare aplicat tutunului încălzit este semnificativ mai mic decât cel aplicat ţigaretelor, atât pentru ţările care au adoptat o categorie de accize existentă, cât şi pentru cele care au creat un regim dedicat pentru produsele din tutun încălzit“, a mai spus Dragoş Bucurenci.

„Tutunul încălzit trebuie taxat diferit“

Întrebaţi dacă susţin sau nu creşterea accizei la produsele din tutun încălzit, reprezentanţii JTI – jucător important pe piaţa de ţigarete, dar care nu are produse în categoria tutunului încălzit- au explicat că tutunul încălzit nu se supune directivei europene care taxează ţigaretele tradiţionale.

„Predictibilitatea fiscală este esenţială. Pentru noi este mult mai importantă adoptarea unui nou calendar de accizare sustenabilă a ţigaretelor, aplicabil din anul 2022, pentru următorii cinci ani. (...) În privinţa accizării produselor destinate vapatului, cu tutun încălzit şi tigarete electronice – care nu fac obiectul actualei Directive a taxării - credem că adoptarea unui calendar gradual, pe cinci ani, cu creşteri moderate, ar putea asigura predictibilitatea necesară, ţinându-se cont de toate elementele enumerate mai sus: că sunt produse diferite şi că trebuie taxate diferit, mai puţin decât ţigaretele, că au potenţial de risc redus şi că atât produsele cât şi piaţa lor sunt în dezvoltare“, a explicat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications în cadrul JTI România, Moldova şi Bulgaria. În România, JTI a avut o cifră de afaceri 5,4 miliarde lei în 2019, potrivit reprezentanţilor companiei.

Aceeaşi idee o subliniază şi reprezentanţii BAT, care spun că îşi doresc ca autorităţile să ia în considerare creşteri moderate şi etapizate ale creşterilor de acciză pentru tutunul încălzit.

„Pentru că au potenţialul de a reduce riscurile asociate fumatului, este extrem de important ca aceste produse noi să fie taxate mai puţin decât ţigările tradiţionale. De aceea credem că trebuie căutate soluţii care să echilibreze nevoia de creştere a veniturilor bugetare cu cea de continuare a investiţiilor în dezvoltarea acestor produse“, au mai spus reprezentanţii BAT.