- Home
- Economic
- BUCUREŞTI, (18.08.2017, 12:32)
- Anca Olteanu
- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
Peste 64.000 de locuri de muncă vacante în al doilea trimestru din 2017, cele mai multe în ultimii 9 ani
Numărul locurilor de muncă vacante a ajuns la 64.100 în al doilea trimestru din 2017, cele mai multe din 2008, în creştere cu 1.900 faţă de trimestrul anterior şi cu 7.000 faţă de acelaşi trimestru al anului trecut, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Urmărește
536 afișări
În perioada aprilie-iunie din 2017, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în administraţia publică (3,98%), sănătate şi asistenţă socială (3,11%). În industria prelucrătoare s-a concentrat aproape o pătrime din numărul total al locurilor de muncă vacante (15.600 de locuri vacante), iar rata a luat valoarea de 1,31 %.
Sectorul bugetar a însumat aproape 36% din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, 10.600 de locuri vacante se regăsesc în administraţia publică, 10.200 de locuri vacante în sănătate şi asistenţă socială, respectiv 2.200 de locuri vacante în învăţământ.
ULTIMELE ȘTIRI
-
Adrian Sârbu: Le-am dat-o în vot! Tu ce faci?
-
Alegeri prezidenţiale 2024, turul I. Numărătoarea voturilor s-a încheiat. Diferenţă de 2.742 de voturi între Elena Lasconi şi Marcel Ciolacu / Călin Georgescu pe primul loc cu 22,94%
-
Vasile Bănescu a comentat rezultatul alegerilor: Drumul spre sinucidere naţională e nebănuit de scurt şi aparţine populismului
-
Vîlceanu: PNL trebuie să-şi schimbe conducerea toată şi trebuie să plece de la guvernare imediat
La polul opus, cele mai mici valori atât ale ratei cât şi a numărului locurilor de muncă vacante s-au regăsit în industria extractivă (0,18%, respectiv 100 de locuri vacante).
În al doilea trimestru de anul acesta faţă de trimestrul precedent cele mai semnificative creşteri atât ale ratei cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante s-au regăsit în activităţile de informaţii şi comunicaţii (0,35 puncte procentuale, respectiv 600 de locuri vacante).
La polul opus, cea mai relevantă scădere atât a ratei cât şi a numărului locurilor de muncă vacante s-a regăsit în activităţile de intermedieri financiare şi asigurări (0,30 puncte procentuale, respectiv 300 de locuri vacante).
Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, atât rata cât şi numărul locurilor de muncă vacante au înregistrat creşteri importante în sănătate şi asistenţă socială (0,68 puncte procentuale, respectiv 2.700 de locuri vacante), respectiv în activităţi de servicii administrative şi de servicii suport (0,46 puncte procentuale, respectiv 1.500 de locuri vacante).
Diminuări mai semnificative ale ratei locurilor de muncă vacante s-au constatat în tranzacţii imobiliare (0,51 puncte procentuale), respectiv în hoteluri şi restaurante (0,21 puncte procentuale). Numărul locurilor de muncă vacante a cunoscut scăderi mai mari în activităţile din industria prelucrătoare (300 de locuri vacante), respectiv în cele de hoteluri şi restaurante (200 de locuri vacante).
În trimestrul al doilea din 2017, cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată exprimată de angajatori atât prin intermediul ratei cât şi a numărului locurilor de muncă vacante a fost pentru ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate (1,87%, respectiv 19.300 de locuri vacante), iar cele mai mici valori au fost înregistrate pentru ocupaţiile de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit (0,59%, respectiv 100 de locuri vacante), respectiv de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori (0,86%, respectiv 2.900 de locuri vacante).
Comparativ cu trimestrul precedent, în trimestrul al doilea din 2017 atât rata cât şi numărul locurilor de muncă vacante au cunoscut creşteri mai relevante în rândul ocupaţiilor de lucrători în domeniul serviciilor (0,13 puncte procentuale, respectiv 1.000 de locuri vacante), respectiv de specialişti în diverse domenii de activitate (0,07 puncte procentuale, respectiv 800 de locuri vacante).
Diminuări mai semnificative în ceea ce priveşte rata locurilor de muncă vacante s-au regăsit în rândul ocupaţiilor de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit (0,17 puncte procentuale), respectiv de operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente (-0,11 puncte procentuale), această din urmă grupă majoră de ocupaţii cunoscând şi cea mai relevantă scădere a numărului locurilor de muncă vacante (600 de locuri vacante).
Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, numărul locurilor de muncă vacante a cunoscut numai creşteri, cele mai relevante fiind în ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate (2.600 de locuri vacante), respectiv de lucrători în domeniul serviciilor (1,9 puncte procentuale).
În ceea ce priveşte rata locurilor de muncă vacante, singurele scăderi s-au înregistrat în ocupaţiile de muncitori necalificaţi (-0,03 puncte procentuale),respectiv de operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente (-0,01 puncte procentuale), iar în rândul ocupaţiilor de lucrători în domeniul serviciilor (+0,19 puncte procentuale), respectiv de specialişti în diverse domenii de activitate (+0,18 puncte procentuale) s-au observat cele mai importante creşteri ale indicatorului.
Citeşte şi: Ministrul Economiei: Memorandum pentru un producerea unui transportor blindat 8X8, în România
Citeşte şi: Adjudecarea, la ANAF, a unor spaţii comerciale deţinute de Dorin Cocoş bulversează piaţa imobiliară. Preţuri, cu peste 50% mai mari decât nivelul pieţei în centrul Capitalei. Ce bunuri au fost vândute
Citeşte şi: Loteria bonurilor fiscale | O nouă extragere va avea loc duminică, 20 august, cu bonuri emise în iulie
Citeşte şi: Analiză Saxo Bank: Cum vor reacţiona investitorii în cazul amplificării crizei nord-coreene? La ce trebuie să fim atenţi
Citeşte şi: România a avut în iulie una dintre cele mai mici rate ale inflaţiei din Uniunea Europeană
Citește pe alephnews.ro: Cine este Călin Georgescu? Portretul făcut de Reuters pentru candidatul la alegerile din România: „Un critic NATO. Poziție pro-rusă”
Citește pe www.zf.ro: Cine este Cristela Georgescu, soţia lui Călin Georgescu, cel care a provocat un tsunami fără precedent în lumea electorală. Ea este fost bancher la Citibank, o bancă globală, iar acum oferă cursuri de nutriţie
Citește pe www.zf.ro: Black Friday-ul care sparge toate recordurile. Cum s-a ajuns aici
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
Cine este Cristela Georgescu, soţia lui Călin Georgescu, cel care a provocat un tsunami fără precedent în lumea electorală. Ea este fost bancher la Citibank, o bancă globală, iar acum oferă cursuri de nutriţie
Cine este antreprenoarea care a revoluţionat industria textilă cu afacerea sa? Ea a renunţat la jobul pe care il avea, pentru a se implica într-un proiect pe care îl creştea de mai multă vreme
Oficial Direcţia Informaţii Militare: este un grad de probabilitate scăzut pentru o confruntare Rusia – NATO
Gigi Becali i-a dat ordin lui George Simion, după ce Călin Georgescu a câștigat alegerile! Decizie șoc
PROSPORT.RO
Curs valutar BNR 25 noiembrie 2024. Cât costă 1 euro, după ce Călin Georgescu a câștigat primul tur al alegerilor
CANCAN.RO
„LEGIONAR” – cel mai căutat cuvânt pe dexonline după primul tur al alegerilor prezidențiale. De ce au votat românii un candidat pro-rus
GANDUL.RO
Ministrul Justiţiei: La sfârşitul lunii martie cred că SIIJ poate fi desfiinţată. "Această Secţie şi-a ratat rolul pe care l-ar fi putut avea"
ULTIMA ORǍ
vezi mai multe