Peste două treimi dintre ciprioţi preferă ca ţara să iasă din zona euro decât să taxeze depozitele

De asemenea, 91% din persoanele chestionate susţin decizia Parlamentului de a respinge taxa pe depozite, arată sondajul realizat de compania Prime Consulting şi citat de cotidianul Kathimerini.

Parlamentul a respins marţi instituirea unei taxe pe depozitele bancare, condiţie impusă de statele din zona euro pentru acordarea unui pachet de împrumuturi de 10 miliarde de euro. Cipru ar trebui să strângă 5,8 miliarde de euro din taxa bancară pentru a contribui astfel la stabilizarea finanţelor statului şi la salvarea băncilor de la colaps.

Ţările zonei euro refuză să pună la dispoziţia Ciprului mai mult de 10 miliarde de euro şi afirmă că Nicosia nu trebuie să împrumute cele aproape 6 miliarde de euro care ar urma să constuie contribuţia proprie, deoarece gradul de îndatorare al ţării ar deveni nesustenabil.

Politicienii ciprioţi trebuie să găsească o nouă variantă, agreată de zona euro, pentru a obţine fondurile de 6 miliarde de euro.

Băncile locale, închise începând de luni, nu vor fi deschise până la îneputul săptămânii următoare, marţi, pentru a se evita retragerea masivă a depozitelor.

Banca Centrală Europeană (BCE) a anunţat, joi, că va continua să furnizeze Ciprului fonduri prin mecanismul de lichiditate de urgenţă doar până luni, când va prelungi accesul doar dacă ţara are un acord cu UE şi FMI, care să asigure solvabilitatea instituţiilor de credit.

Obligaţiunile statului cipriot aflate în portofoliile băncilor nu sunt eligibile pentru asigurarea de finanţare de la BCE, din cauza ratingului prea scăzut al ţării.

Rusia a împrumutat deja în 2011 Ciprului 2,5 miliarde de euro, iar în prezent oficialii de la Nicosia negociază un nou sprijin din partea Moscovei. Discuţiile vizează, potivit informaţiilor din presa internaţională, relaxarea termenilor vechiului împrumut, precum şi posibilitatea unui nou credit şi eventuala implicare a Rusiei în explotarea resurselor de gaze naturale ale Ciprului sau preluarea unei bănci.

Depozitele companiilor şi cetăţenilor ruşi în băncile din Cipru sunt estimate la mai multe zeci de miliarde de dolari, astfel că o taxă pe depozite ar aduce atingere directă intereselor Rusiei.