Peste o mie de producători bio din Bistriţa-Năsăud au renunţat să mai practice agricultura ecologică

Peste o mie de fermieri atestaţi ca producători bio din Bistriţa-Năsăud au renunţat la facilităţile oferite de stat pentru agricultura ecologică din cauza birocraţiei excesive, dar şi a faptului că produsele lor nu sunt competitive pe piaţă şi nu rezistă la fel de mult ca şi produsele tratate chimic.

Ani în şir judeţul Bistriţa-Năsăud s-a aflat pe locul al doilea în topul naţional al producătorilor bio din România, după judeţul Suceava. Dacă în 2014 existau în evidenţele Direcţiei pentru Agricultură Bistriţa-Năsăud 1.676 de producători autorizaţi, la finele anului trecut numărul acestora a scăzut drastic, la doar 615.

Directorul Direcţiei pentru Agricultură Bistriţa-Năsăud, Nuţu Tabără, spune că anul trecut producătorii care practică agricultura ecologică au cultivat aproape 5.300 de hectare de teren, mai mult de jumătate fiind fânaţe naturale, lucernă şi păşuni naturale.

“În evidenţele Direcţiei Agricole există producători agricoli care au cultivat bio o suprafaţă de 227 de hectare de mere, 118 de hectare de porumb, 66 de hectare de ovăz, 51 de hectare de grâu, 39 de hectare de cartofi şi 21 de hectare de legume. Avem şi producători de viţă de vie care cultivă bio o suprafaţă de 56 hectare de vie, 37 de hectare de cătină, 23 de hectare de prune, 6 hectare de zmeură, dar şi producători de nuci pe 13 hectare şi alune pe 6 hectare”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, directorul Direcţiei pentru Agricultură Bistriţa-Năsăud, Nuţu Tabără.

Conducerea Direcţiei Agricole recunoaşte că numărul micilor fermieri care practică agricultura ecologică a scăzut drastic în ultimii doi ani, însă nu are prea multe pârghii pentru a-i ajuta.

“Noi încercăm să-i ajutăm cât se poate pe producătorii bio să rămână înscrişi ca şi producătorii ecologici, însă, pentru o parte dintre ei, subvenţiile s-au terminat, iar o parte au renunţat să mai depună actele, existând şi cazuri în care oamenii au dat banii înapoi”, a spus Nuţu Tabără.

Fermierii din Bistriţa-Năsăud au renunţat în mare parte din cauza birocraţiei, dar şi din pricina faptului că produsele pe care ei le livrează nu sunt competitive pe piaţă, având în termene de valabilitate cu mult mai mici decât celelalte produse cu care vin la vânzare producătorii din sudul ţării.

“Am o fermă de legume de aproape 10 hectare şi produc sută la sută bio. Din păcate, deşi produsele mele sunt de o calitate excepţională, nu sunt competitive pe piaţă deoarece, nefiind tratate chimic, au termen de valabilitate foarte mic. De exemplu, roşiile se strică în două zile, ori cele pe care le aduc oltenii ţin fără probleme peste o săptămână. Deşi produc totul sută la sută natural, oamenii încă nu au cultura produselor bio, nu înţeleg cât de benefice sunt acestea comparativ cu celelalte produse tratate chimic, motiv pentru care nu sunt dispuşi să plătească mai mult decât pe kilogramul de roşii din Oltenia. Oamenii nu ştiu să aprecieze şi să preţuiască aceste produse. Preţurile pe care le practic nu sunt mai mari decât cele cu care vin în pieţele din Bistriţa ceilalţi comercianţi, însă pentru mine este un efort substanţial să lupt de la egal la egal cu comercianţii din pieţe. Trebuie să plătesc muncitorii, munca lor este mai grea, trebuie să îmi achit masa din piaţă şi produsele mele nu sunt atât de rezistente ca şi cele tratate chimic, ele rezistă maxim două-trei zile. Din acest motiv am decis să mă reprofilez: păstrez o parte din culturile de legume pentru cei apropiaţi, pentru familie şi pentru vechii clienţi care apreciază o roşie sută la sută naturală şi în rest am început să mă axez pe fructe de sezon şi pe producerea de plante ornamentale, întrucât există o piaţă bună de desfacere pentru aceste produse”, a spus unul dintre fermieri, Marcel Pop.

Şi în satul cu cei mai mulţi producători bio din Bistriţa-Năsăud, Ardan, din comuna Şieu, unde peste 170 de producători erau înscrişi în Registrul producătorilor ecologici din Bistriţa-Năsăud, localnicii au renunţat cu zecile să mai producă lapte bio, ”cu acte”. Oamenii au renunţat atât din cauza problemelor birocratice, cât şi a faptului că firmele care le preiau laptele produs bio plătesc tot mai puţin.

“Au existat probleme cu certificarea ecologică şi foarte mulţi dintre localnici au dat banii înapoi. S-a lucrat printr-o firmă care vindea laptele luat bio de la săteni, iar compania şi-a mutat sediul social şi nu a anunţat, iar din acest motiv oamenii au fost obligaţi să dea banii înapoi. Sătenii au fost supăraţi că trebuie să dea subvenţiile înapoi la APIA şi unii au acţionat în judecată. Am înţeles că au şi câştigat, dar au avut parte de o experienţă neplăcută. Pentru oamenii de la ţară e greu să lucreze cu hârtii şi documente, oamenii ştiu să muncească, nu să meargă cu hârtiile şi cu actele după bani. Din acest motiv mulţi s-au speriat, sunt oameni bătrâni, au dat banii înapoi şi nu mai vor să mai audă de subvenţii şi agricultură bio, deşi ei încă o practică”, a declarat, pentru MEDIAFAX, primarul comunei Şieu, Ioan Sebastian Cifor.

Anul trecut Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Bistriţa-Năsăud a plătit fermierilor care practică agricultura ecologică din Bistriţa-Năsăud peste 10 milioane de lei.