Peste trei sferturi dintre români cred că este important ca România să nu mai importe gaze din Rusia

77,6% dintre români (în scădere faţă de 85,8% în septembrie 2019) sunt de părere că este important (26,7%) şi foarte important (50,9%) ca ţara noastră să nu mai importe gaz natural din Rusia, conform Barometrului Securităţii Energetice, lansat miercuri.

 

61.3% dintre respondenţi consideră că este necesar ca România să reducă rapid importurile de gaz din Rusia, în timp ce 26.6% îşi exprimă dezacordul, iar 12.2% nu ştiu sau răspund. Ponderea mai mică a celor care susţin reducerea rapidă a importurilor de gaz, comparativ cu cea a românilor care consideră important şi foarte important ca ţara noastră să nu mai importe gaz din Rusia este firească în condiţiile în care o diminuare pe termen scurt a importurilor, fără acoperirea deficitului din producţia internă, ar afecta inevitabil aprovizionarea.

 

Puţin peste jumătate dintre respondenţi (52.2%) sunt de acord cu afirmaţia ”Rusia foloseşte livrările de gaz către UE ca să îşi impună voinţa în politica externă”, în timp ce 26.6% îşi exprimă dezacordul. Procentul non-răspunsurilor este 17.8%.

 

Peste trei sferturi dintre români (78.9%) sunt de acord cu exploatarea rezervelor de gaz natural din ţărmul românesc al Mării Negre (în uşoară creştere faţă de 75.6% în septembrie 2019), 16.7% îşi exprimă dezacordul şi 4.4% nu ştiu sau nu răspund. Analiza socio-demografică arată că există un acord mai ridicat faţă de exploatarea gazelor din Marea Neagră în rândul următoarelor categorii de populaţie: bărbaţi, cei cu vârsta cuprinsă între 30-44 de ani şi cei peste 60 de ani, cei cu un nivel de educaţie mai ridicat, cei inactivi pasivi, locuitorii din mediul urban.

 

Deblocarea proiectelor de exploatare a gazelor de la Marea Neagră pentru a ajuta la relansarea economiei româneşti afectate de epidemia de coronavirus este apreciată de 88.4% dintre respondenţi ca fiind foarte importantă (57.3%) şi importantă (31.1%). Doar 6.5% dintre cei chestionaţi consideră deblocarea proiectelor offshore neimportantă, iar 2.4% deloc importantă. Nu ştiu sau nu răspund 2.6%. Potrivit analizei socio-demografice, deblocarea proiectelor de exploatare a gazelor de la Marea Neagră este apreciată ca fiind foarte importantă cu precădere de către cei peste 60 de ani, cei cu educaţie medie, cei inactivi pasivi, locuitorii din mediul urban şi cei din regiunile Sud Muntenia, Sud Vest Oltenia, Nord Vest.

 

La întrebarea ”Statul român deţine zăcămintele de gaz de mare adâncime în largul Mării Negre, dar nu are resurse financiare suficiente şi nici tehnologia pentru a exploata singur aceste resurse. În lumina acestor informaţii, vă rog să indicaţi cu care dintre următoarele afirmaţii sunteţi mai degrabă de accord ?”, aproape jumătate dintre cei chestionaţi (48.7%) au ales aserţiunea ”Pentru a încuraja companiile private să investească în exploatarea gazelor de la Marea Neagră, statul român ar trebui să adopte un nivel al taxelor similar cu media europeană”. Pe de altă parte, aproape o treime dintre respondenţi (32.6%) au ales aserţiunea ”Statul român ar trebui să păstreze actualul nivel al taxelor, chiar dacă în acest fel companiile private nu vor mai investi în exploatarea gazelor de la Marea Neagră”. Procentul non-răspunsurilor este 18.8%. Analiza socio-demografică arată că tinerii, cei cu educaţie mai ridicată, gulerele albe sau gri, cei din urbanul mare, cei care lucrează la privat şi au un venit peste 2000 ron cred într-o măsură mai mare decât celelalte categorii că statul român ar trebui să adopte un nivel al taxelor similar cu media europeană.

 

Întrebaţi cine cred că va avea de câştigat dacă gazele descoperite în Marea Neagră nu vor fi exploatate în următorii ani, 35.5% dintre respondenţi menţionează Rusia (în scădere faţă de 50.1% în septembrie 2019), 19% Romania (nivel similar cu septembrie 2019), 10.7% Europa (nivel similar cu septembrie 2019), 7.8% SUA (în uşoară creştere faţă de 5.4% în septembrie 2029). Puţin peste un sfert (26.9%) nu ştiu sau nu răspund. Analiza socio-demografică relevă că cei care cred că Rusia va avea de câştigat dacă resursele offshore nu vor fi exploatate sunt mai degrabă: persoane cu vârsta peste 30 de ani, cu un nivel de educaţie ridicat, gulere albe sau inactivi pasivi, cu venit peste 2000 lei, locuitorii din urbanul mare, respectiv regiunea Sud-Est şi Vest.

 

La polul opus, printre cei care cred într-o măsură mai mare decât celelalte categorii că România ar avea de câştigat în cazul în care resursele din Marea Neagră NU ar fi exploatate se remarcă tinerii, cei cu educaţie scăzută, inactivi potenţiali activi, cu venit redus.

 

91.7% dintre respondenţi (în creştere uşoară faţă de 86.4% în septembrie 2019) apreciază că este important (26.5%) şi foarte important (65.2%) ca ţara noastră să utilizeze gazul natural de la Marea Neagră pentru extinderea alimentării cu gaz a populaţiei.

 

Sondajul de opinie la nivel naţional a fost realizat de Inscop Research la comanda Laboratorului de Analiză a Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică din cadrul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române. Datele au fost culese în perioada 25 mai - 5 iunie 2020 pe un eşantion de 1050 subiecţi reprezentativ pentru populaţia României, neinstituţionalizată, cu vârsta de 18 ani şi peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

 

Conform sondajului de opinie, 61.7% dintre români cred că ţara se îndreaptă într-o direcţie greşită (în scădere faţă de 74.9% în septembrie 2019), în timp ce 27% sunt de părere că lucrurile merg într-o direcţie bună (în creştere faţă de 17.4% în septembrie 2019). 11.2% nu ştiu sau nu răspund. Analiza socio-demografică: Tinerii sub 30 de ani, cei cu educaţie superioară, gulerele albe, cei cu venit peste 3000 ron, locuitorii din urbanul mare sunt în medie mai optimişti decât celelalte categorii în ceea ce priveşte direcţia ţării.

 

Întrebaţi dacă schimbările climatice (încălzirea globală) sunt un fenomen real, vizibil deja pe toată planeta, sau unul fals, inventat în scopul promovării comerciale a unor tehnologii, 76.8% dintre români consideră schimbările climatice reale, producând efecte vizibile (în scădere faţă de 83.6% în septembrie 2019). 17% cred contrariul (în creştere cu 6 procente faţă de septembrie 2019), iar 6.2% nu ştiu sau nu răspund.

 

La momentul efectuării sondajului, mai puţin de jumătate dintre români (48.8%) declarau că au auzit de faptul că piaţa de gaze naturale va fi liberalizată începând cu 1 iulie 2020, în timp ce 50.2% că nu au auzit, iar 1% nu au răspuns. Analiza socio-demografică: Respondenţii cu vârsta de peste 45 de ani, cei cu educaţie mai ridicată, locuitorii din Bucureşti şi urbanul mare, din regiunile Nord-Vest şi Bucureşti Ilfov declarau că au auzit de liberalizarea pieţei de gaze naturale într-o proporţie mai mare decât celelalte categorii.

 

Doar 21.5% dintre români consideră că au informaţii suficiente cu privire la ce înseamnă şi care sunt efectele liberalizării pieţei de gaze, în timp ce 77.6% apreciază că nu au informaţii suficiente. 0.9% nu ştiu sau nu răspund. Analiza socio-demografică: Cei care se consideră mai informaţi cu privire la liberalizarea pieţei de gaze naturale sunt cu precădere bărbaţi, persoane cu vârsta peste 45 de ani, cu educaţie medie sau superioară, cu venit peste 3000 ron, locuitorii din Bucureşti şi mediul urban.

 

38% dintre români iau în considerare posibilitatea de a-şi schimba actualul furnizor de gaze naturale dacă vor primi o ofertă mai bună din partea altui furnizor, în timp ce 27.9% resping această posibilitate. 30.8% declară că nu sunt conectaţi la reţea. Nu ştiu sau nu răspund 3.3%. Analiza socio-demografică: Cei care iau în considerare posibilitatea de a-şi schimba actualul furnizor de gaze naturale (dacă vor primi o ofertă mai bună din partea altui furnizor) sunt precădere bărbaţi, persoane cu vârsta sub 45 de ani, cu un nivel de educaţie mai ridicat, cu un venit peste 2000 de ron, locuitori în mediul urban.

 

39.7% dintre respondenţi declară că au auzit de faptul că piaţa de energie electrică va fi liberalizată începând cu 1 ianuarie 2021, 59.5% că nu au auzit. Procentul non-răspunsurilor este de 0.8%. Analiza socio-demografică: Cei peste 45 de ani, cei cu educaţie mai ridicată, locuitorii din Bucureşti şi mediul urban, din regiunile Vest, Nord-Vest, Centru şi Bucureşti Ilfov declarau că au auzit de liberalizarea pieţei de energie electrică într-o proporţie mai mare decât celelalte categorii.

 

22.5% dint totalul participanţilor la sondaj consideră că au informaţii suficiente cu privire la ce înseamnă şi care sunt efectele liberalizării pieţei de energie electrică, în timp ce 76.8% apreciază că nu au informaţii suficiente. 0.7% nu ştiu sau nu răspund. Analiza socio-demografică: Cei care se consideră mai informaţi cu privire la liberalizarea pieţei de energie electrică sunt cu precădere bărbaţi, persoane cu vârsta peste 45 de ani, cu educaţie medie, cu venit peste 3000 ron, rezidenţi în mediul urban.

 

52.6% dintre cei chestionaţi iau în considerare posibilitatea de a-şi schimba actualul furnizor de energie electrică dacă vor primi o ofertă mai bună din partea altui furnizor. 47% resping această posibilitate, iar 0.4% declară că nu sunt conectaţi la reţea. Analiza socio-demografică: Cei care iau în considerare posibilitatea de a a-şi schimba actualul furnizor de energie electrică (dacă vor primi o ofertă mai bună din partea altui furnizor) sunt precădere persoane sub 60 de ani, cu un nivel de educaţie mai ridicat, gulere gri sau gulere albe, persoane care locuiesc în mediul urban.

 

91,8% dintre români sunt de acord ca statul să susţină financiar extinderea reţelei de gaze naturale pentru ca mai multe locuinţe să aibă acces la această resursă naturală. 6% se opun, iar 2,2% nu ştiu sau nu răspund.

 

21.5% dintre români apreciază că ei înşişi sunt consumatori vulnerabili de energie deoarece au dificultăţi în achitarea facturilor la energie electrică/ termică / gaze. 78.4% răspund negativ, iar 0.1% nu ştiu sau nu răspund. Analiza socio-demografică: Cei care apreciază că ei înşişi sunt consumatori vulnerabili de energie deoarece au dificultăţi în achitarea facturilor la energie sunt cu precădere: persoane cu educaţie scăzută, cu un venit redus, inactivi potenţial activi, locuitori din urbanul mic sau mediul rural.

 

61.1% dintre participanţii la sondaj apreciază că ei înşişi sunt consumatori vulnerabili de energie deoarece nu au informaţii şi cunoştinţe suficiente despre modul în care funcţionează piaţa de energie electrică/termică/gaze, în timp ce 37.6% răspund negativ. Procentul non-răspunsurilor este de 1.3%. Analiza socio-demografică: Cei care apreciază că ei înşişi sunt consumatori vulnerabili de energie deoarece nu au informaţii suficiente despre modul în care funcţionează piaţa de energie sunt precădere persoane sub 44 de ani, cu venit redus, locuitori din Bucureşti sau urbanul mare.

 

62.3% dintre respondenţi consideră că statul ar trebui să subvenţioneze cu sume adecvate doar consumatorii vulnerabili care au venituri mici (în uşoară creştere faţă de 58% în septembrie 2019). 34% (un procent similar celui din septembrie 2019) sunt de părere că statul ar trebui să subvenţioneze cu sume mici toţi consumatorii, indiferent de veniturile pe care le câştigă. 3.7% este procentul non-răspunsurilor.

 

În contextul consecinţelor economice ale epidemiei de coronavirus, 73.6% dintre respondenţi sunt de părere că proiectele mari de investiţii ale companiilor private din energie ar trebui încurajate de statul român. 19.8% consideră că proiectele mari de investiţii ale companiilor private din energie ar trebui amânate de statul român. 6.6% nu ştiu sau nu răspund.

 

70% dintre cei intervievaţi (în creştere faţă de 55.8% în septembrie 2019) consideră că este foarte important ca România să reducă poluarea generată de arderea combustibililor (cărbune, carburanţi, lemne). 22.8% văd acest obiectiv ca fiind important, 3.4% puţin important, 2.3% foarte puţin important. Nu ştiu sau nu răspund la această întrebare 1.5% dintre respondenţi.

 

70.3% dintre români sunt de părere că este foarte importantă dezvoltarea sectorului energiei regenerabile (panouri solare, energie eoliană/mori de vânt) (în creştere faţă de 60.9% în septembrie 2019). 22.8% consideră acest obiectiv ca fiind important, 3.1% puţin important, 1.5% foarte puţin important. Procentul non-răspunsurilor este de 2.3%.

 

Cât priveşte Green Deal, 71.8% dintre cei intervievaţi au o părere bună despre acordul European, în general, 17.9% o părere nici bună, nici proastă, 2.5% o părere proastă. 6% declară că nu au auzit de acest acord, iar 1.9% nu ştiu sau nu răspund.

 

Aducându-li-se la cunoştinţă faptul că unul dintre obiectivele ”Acordului Verde” este renunţarea la producţia de energie pe baza de cărbune, o parte importantă a respondenţilor îşi reevaluează opinia. Astfel, 42.1% dintre cei chestionaţi declară au o părere bună despre acordul în discuţie, 33.2% o părere nici bună, nici proastă, 11.2% o părere proastă. 6.8% declară că nu au auzit, iar 6.7% nu ştiu sau nu răspund. Aparenta disonanţă este determinată de faptul că pe termen scurt şi confruntată cu implicaţiile concrete ale unor acorduri internaţionale, populaţia tinde să fie ceva mai prudentă. Din acest motiv, o creştere a nivelului de informaţii cu privire la consecinţele Acordului Verde este absolut necesară pentru o dezbatere consistentă, în cunoştinţă de cauză.

 

Cei care au o părere bună despre acordul European, în general, sunt cu precădere: bărbaţi, persoane peste 45 de ani, cu educaţie peste medie, rezidenţi din mediul urban, cu venit peste 1200 ron.

 

După criza sanitară şi criza economică provocate de epidemia de coronavirus, 78.1% dintre participanţii la sondaj sunt de părere că Uniunea Europeană ar trebui să se întărească pentru că doar dacă lucrează împreună statele pot combate mai bine crizele. 14.9% consideră că Uniunea Europeană ar trebuie să aibă o putere mai mică pentru că doar statele singure pot combate mai bine crizele. 7% din totalul respondenţilor nu ştiu sau nu răspund.

 

39.5% dintre români consideră că Uniunea a reacţionat ”la început mai slab, dar apoi, pe parcursul crizei, mai bine”, 30.5% ”la fel de slab si la începutul si pe parcursul crizei”, 24% ”la fel de bine si la începutul si pe parcursul crizei”. 6% reprezintă ponderea non-răspunsurilor.

 

68% dintre cei intervievaţi sunt de părere că România este pregătită de mult să facă parte din spaţiul Schengen (în creştere faţă de 46.8% în septembrie 2019), în timp ce 22.7% îşi exprimă dezacordul. 9.3% nu ştiu sau nu răspund.

 

Cei care cred că România este pregătită de mult să facă parte din spaţiul Schengen sunt cu precădere: bărbaţi, persoane peste 44 de ani, inactivi pasivi sau gulere albastre, rezidenţi în mediul urban, locuitori din regiunile Sud Vest Oltenia şi Vest.

 

În opinia a 57.3% dintre respondenţi, aderarea la Uniunea Europeană a adus pentru România mai degrabă avantaje (în scădere faţă de 63.8% în septembrie 2019), în timp ce 33.3% sunt de părere că a adus mai degrabă dezavantaje (în creştere faţă de 27.7% faţă de septembrie 2019). 9.4% reprezintă non-răspunsurile.

 

Aderarea la Uniunea Europeană este văzută ca o sursă de avantaje pentru România mai ales de către: cei sub 30 de ani sau peste 60 de ani, persoanele cu un nivel de educaţie mai ridicat şi venit peste 3000 de ron, gulerele albe, angajaţii la privat, rezidenţii din urbanul mare.

 

Cei care cred că aderarea la Uniunea Europeană a adus pentru România mai degrabă dezavantaje sunt cu precădere: persoane cu vârsta între 30 şi 59 de ani, cu un nivel de educaţie mai scăzut, cu venit sub 3000 ron, gulere gri, angajaţi la stat, rezidenţi în urbanul mic sau rural.

 

64.6% dintre români (un procent similar celui din septembrie 2019) sunt de părere că alianţa cu Statele Unite ale Americii este cea mai bună garanţie de securitate pentru România, în timp ce 25.7% îşi exprimă dezacordul, iar 11.6% nu ştiu sau nu răspund.

 

SUA este ţara în care românii au cea mai mare încredere, cu 48.9% încredere multă şi foarte multă, urmată de Germania cu 44.5%. 14.5% dintre respondenţi declară că au încredere în Ungaria şi doar 8.8% în Rusia.

 

69.6% dintre români consideră că relaţia cu Statele Unite ale Americii şi cea cu Uniunea Europeană sunt la fel de importante pentru România. 24% sunt de părere că relaţia cu Uniunea Europeana este cea mai importantă relaţie de colaborare pe plan extern pentru România, iar 2% indică relaţia cu SUA. Procentul non-răspunsurilor este de 4.4%.

 

În opinia a 61.1% dintre respondenţi, în ultimii ani, atitudinea liderilor politici ai Ungariei faţă de România a fost una mai degrabă ostilă, în timp ce doar 24% apreciază atitudinea acestora ca fiind mai degrabă prietenoasă. 14.9% nu ştiu sau nu răspund.

 

73.7% dintre cei intervievaţi susţin Unirea României cu Republica Moldova (în creştere faţă de 68% în septembrie 2019), în timp ce 22.7% se opun acestei idei. 3.7% nu ştiu sau nu răspund.

 

Persoanele peste 45 de ani, cu un nivel de educaţie mediu, inactivi pasivi susţin Unirea României cu Republica Moldova într-o măsură mai mare decât celelalte categorii.

 

91.8% dintre participanţii la sondaj declară că se simt mândri că sunt români (în creştere faţă de 80.9% în septembrie 2019), în timp ce 7% afirmă contrariul. 1.2% nu ştiu sau nu răspund.

 

În opinia a 92.3% dintre respondenţi, cunoaşterea limbii române trebuie sa fie o obligaţie pentru orice cetăţean român (în creştere faţă de 88.1% în septembrie 2019). 7.5% afirmă contrariul, iar 0.2% nu ştiu sau nu răspund.

 

88.8% dintre respondenţi sunt de părere că România trebuie să protejeze drepturile minorităţilor naţionale de pe teritoriul său (în creştere faţă de 79.7% în septembrie 2019), 9.5% au o opinie contrară. Nu ştiu sau nu răspund 1.7%.