Petrescu: Nu stric ce au început alţii. Continuăm reforma ANAF convenită cu BM şi plăţile în numerar

"Nu sunt o persoană care să distrugă ce s-a făcut înainte, voi continua anumite proiecte. Cum este planul cu Banca Mondială, care a fost început la sfârşitul anului trecut, de restructurare a ANAF", a spus Petrescu.

Ea a dat ca exemplu şi plafonarea plăţilor în numerar, o altă măsură "foarte bună" pe care intenţioneză să o ducă până la capăt.

"Se ştie că plafonarea plăţilor în numerar reduce evaziunea, reduce spălarea banilor şi toate operaţiunile negative corelate", a explicat Petrescu.

Ea a dat aceste exemple în contextul în care a explicat că măsurile fiscale din planul de guvernare Ponta III nu pot fi luate dacă nu se va eficientiza colectarea.

"Ca atare, devine o prioritate care se va realiza prin reducerea evaziunii fiscale. Am în vedere mai multe măsuri", a spus anterior Petrescu.

În toamna anului trecut, România a exercitat opţiunea de tragere a sumei de 700 milioane de euro (circa un miliard de dolari) din împrumutul de politici de dezvoltare cu opţiune de amânare a tragerii (DPL-DDO) contractat de la Banca Mondială în anul 2012.

Împrumutul a fost contractat în baza consolidării cadrului macroeconomic şi a îndeplinirii măsurilor de reformă ataşate împrumutului, asociate sectoarelor energie, sănătate, managementul finanţelor publice şi administrare fiscală. Cea mai importantă componentă a programului o reprezintă restructurarea ANAF, atât la nivel central cât mai ales la nivelul administraţiilor regionale şi locale.

La începutul anului, Ministerul Finanţelor a elaborat un proiect de ordonanţă de urgenţă, prezentât de MEDIAFAX, care releva că Guvernul vrea să interzică plata în numerar pentru cumpărările de terenuri, case şi maşini, indiferent de valoarea acestora, atât cumpărătorul, cât şi vânzătorul riscând o amendă de 20% din valoarea tranzacţiei.

Această prevedere urma să fie valabilă atât pentru firme, cât şi pentru populaţie şi cuprindea toate tipurile de imobil, precum şi orice fel de autovehicul, indiferent dacă este la prima vânzare sau second-hand.

De asemenea, Guvernul introducea noi plafoane privind plăţile maxime pe care firmele le pot efectua zilnic în numerar, precum şi plăţile în numerar pe care poate să le facă populaţia către firme.

Astfel, plăţile în numerar pe care le pot efectua firmele între ele şi către persoane fizice urma să fie limitate la 2.000 de lei pe zi, de la 10.000 de lei pe zi, respectiv 5.000 de lei pentru un singur furnizor, şi să fie introdus un plafon de 10.000 de lei pentru astfel de plăţi între persoanele fizice.

În prezent, plafoanele zilnice pentru plăţile în numerar între firme sunt de 10.000 de lei pe zi, respectiv de 5.000 de lei către acelaşi furnizor şi de 10.000 de lei în cazul plăţilor către reţelele de magazine de tipul Cash&Carry, nivel care va fi păstrat.

În acelaşi proiect sunt limitate şi comisioanele interbancare pe care banca emitentă a cardului le percepe de la banca acceptatoare, prin ale cărei terminale se realizează plata la comerciant, la 0,2% pentru cardurile de debit şi la 0,3% pentru cardurile de credit.

Această ultimă prevedere a stârnit reacţia promptă a sistemului bancar, iar lobby-ul bancherilor ajutaţi şi de banca centrală a făcut ca Guvernul să renunţe la aprobarea acestor prevederi prin OUG.

Premierul Victor Ponta a anunţat la începutul lunii februarie că plafonarea plăţilor în numerar şi limitarea comisioanelor interbancare la tranzacţiile prin carduri vor fi aprobate prin lege de către Parlament.

Ulterior, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a avut o poziţie critică faţă de aceste măsuri, declarând că limitarea plăţilor în numerar, mai ales la tranzacţii cu terenuri, aminteşte de dictonul "drumul spre iad e pavat cu bune intenţii". Isărescu a opinat atunci că iniţiatorii nu cunosc birocraţia mare a unei astfel de tranzacţii şi se miră că multe terenuri sunt nelucrate.