Piaţa de jucării şi jocuri din România: Care sunt preferinţele consumatorilor şi cum vor evolua vânzările

Din total, vânzările de jucării tradiţionale şi jocuri sunt estimate la 456,6 milioane lei, iar segmentul de jocuri video la 236,7 milioane lei.

"Viitorul pieţei de jucării tradiţionale şi jocuri se caracterizează prin două tendinţe opuse în ceea ce priveşte cerinţele consumatorilor. Există un segment de clienţi care se deplasează spre producătorii de jucării moderne, hi-tech, şi un altul de cumparatori înclinaţi spre jocurile tradiţionale, precum «Nu te supăra frate» şi «Păcălici», şi jucării în limba română sau care încorporează elemente ale culturii naţionale", se arată în studiul Euromonitor.

Studiul notează că jucăriile şi jocurile educaţionale au fost "vedetele" ultimilor ani, aceasta rezultând din faptul că părinţii sunt din ce în ce mai atraşi de produsele care sporesc creativitatea şi aptitudinile copiilor, şi nu sunt doar distractive.

De asemenea, industria divertismentului are un impact din ce în ce mai mare asupra vânzărilor de jocuri şi jucării.

Produsele cu licenţă au o popularitate din ce în ce mai mare, deoarece, odată cu creşterea utilizării internetului şi timpului dedicat televizorului, copii cer din ce în ce mai multe jucării înfăţişând personajele din serialele preferate. Un exemplu în acest sens sunt licenţele Walt Disney.

Şi vânzările jucării de construcţie sunt estimate să crească cu o rată anuală constantă de 5%, în timp ce preţurile sunt de aşteptat să scadă considerabil, cu până la 50%.

Cu Lego, care şi-a deschis birou în România, popularitatea pentru jocuri şi puzzle-uri a reînviat, iar trendul va continua până în 2016, când ar putea ajunge la vânzări de 51 milioane lei, menţionează Euromonitor.

"După ce Hasbro şi Lego şi-au deschis reprezentanţe în România, mai multe branduri internaţionale sunt aşteptate să intre pe piaţă. În contextul creşterii veniturilor disponibile pentru astfel de achiziţii şi a numărului redus de copii pe cap de locuitor, cheltuielile pentru fiecare copil vor creşte, astfel că brandurile mai scumpe şi sofisticate au potenţial pe piaţa românească. Pe de altă parte, producătorii şi retailerii locali pot profita de cererea în creştere pentru jucării în limba română sau care au un element cultural naţional", arată studiul.

Totuşi, cea mai mare cotă de piaţă o au în continuare jucăriile cu preţuri mici şi medii, respectiv între 10 şi 100 de lei.

O pondere de 8% este deţinută şi de jucăriile ale căror preţuri se situează cu puţin peste limita superioară a "banilor de buzunar", precum Lego Minifigures - 11 lei sau Bakugan Battle Gear - 15 lei. Această categorie include de asemenea o mulţime de jucării no-name fabricate în China.

La nivel de canale de distribuţie, criza a determinat o orientare a cumpărătorilor către achiziţia de jucării şi jocuri ieftine vândute în hipermarketuri. Cu toate acestea, retailerii de profil încearcă să se menţină pe piaţă cu preţuri accesibile, promoţii şi game proprii de produse.

Principalele reţele de magazine prezente pe piaţa locală sunt Smyk, Noriel şi Toyplex. Vânzările online câştigă, de asemenea, teren în alternativele comerciale alese de către populaţie.

Mai mult de 90% din jucării sunt importate, iar producătorii români au şanse mici în lupta cu brandurile internaţionale, în cele mai multe cazuri aceştia bazându-se pe exporturi pentru a supravieţui.

Potrivit Euromonitor, piaţa de jucării şi jocuri din România este creditată cu cel mai mare potenţial din zona Europei de Est.

"Urbanizarea, accesul la învăţământul superior, îmbunătăţirea stilul de viaţă şi tehnologia îi va face pe consumatori dispuşi să cheltuiască mai mult atât pe jucării tradiţionale, jocuri şi jocuri video în viitor. Deoarece tot mai mulţi cumpărători devin conştienţi de importanţa factorului de siguranţă al jucăriilor şi jocurilor, ei vor fi dispuşi să plătească bani în plus pentru a achiziţiona produse care sunt sigure pentru copiii lor", concluzionează Euromonitor.