Piaţa muncii din Germania a ieşit rapid din recesiune, dar nu se ştie cât va stimula cererea internă

Dacă toţi solicitanţii de locuri de muncă vor putea obţine o slujbă cel puţin la nivelul actual al salariilor, acest fapt ar trebui să stimuleze consumul intern şi importurile, dar măsurile guvernamentale de austeritate ar putea limita acest efect pozitiv.

În plus, o parte din scăderea şomajului este determinată de îmbătrânirea populaţiei, subliniind deficitul de specialişti, problemă care s-ar putea agrava în următorul deceniu.

Rata şomajului a scăzut în iulie pentru a 13-a lună consecutiv, la 7,6%, nivel nemaiîntâlnit din aprilie 1992.

Analiştii consideră că la o rată a şomajului de 4%-5% forţa de muncă poate fi folosită la capacitate maximă, persoanele neangajate fiind de fapt pe piaţa muncii, între două slujbe.

Cererea mondială pentru maşini şi echipamente susţine industria prelucrătoare din Germania, ceea ce va permite reducerea în continuare a şomajului.

Ministrul Economiei, Rainer Bruederle, a declarat săptămâna trecută că se poate ajunge la utilizarea maximă a forţei de muncă, pe termen mediu, o astfel de situaţie existând deja în unele regiuni ale ţării.

Analiştii au reclamat ani de zile că legile de protejare excesivă a locurilor de muncă determină companiile să fie reticente la angajări chiar în perioadele de creştere, dar viteza de redresare a pieţei muncii din Germania subliniază schimbările care au avut loc.

Numărul de slujbe desfiinţate în Germania în timpul crizei mondiale a fost surprinzător de mic, parţial datorită reformelor care au promovat flexibilitatea forţei de muncă, dar şi a cheltuielilor statului pentru încurajarea companiilor să reducă programul de lucru, în loc să opereze concedieri.

Profiturile peste aşteptări obţinute de companii precum Volkswagen în primul semestru alimentează speranţele că şi angajaţii vor avea de câştigat mai mult.

Securitatea locurilor de muncă şi majorarea salariilor ar putea stimula cererea în şi în afara Germaniei, ceea ce va fi şi în avantajul unor parteneri precum Franţa, care a reclamat că restricţiile salariale de pe piaţa germană au afectat competitivitatea altor economii din zona euro şi au redus cererea pentru importuri.

Numeroşi analişti sunt totuşi sceptici în privinţa impactului pozitiv al reducerii şomajului asupra economiei, având în vedere că măsurile de austeritate care vor fi aplicate anul viitor vor limita creşterea veniturilor populaţiei.

Există totodată indicii privind scăderea cererii la nivel mondial, ceea ce ar încetini şi exporturile germane.

Având în vedere incertitudinile privind ritmul redresării, multe companii fac angajări temporare sau elimină treptat programele scurte de muncă.

Până în mai 2010, numărul angajaţilor cu programe scurte de lucru a scăzut la 481.000, de la circa 1,4 milioane cu un an în urmă.

Unul dintre cei mai problematici factori care determină scăderea şomajului este cel demografic.

Allianz intenţionează să recruteze 2.300 de angajaţi în 2010 nu pentru că economia se reface ci din cauza numărului mare de pensionări.

Grupul industrial VDI estimează pe de altă parte că în economie există un deficit de circa 35.000 de ingineri.

Holger Schaefer, analist la institutul de cercetări IW din Koln, consideră că efectul îmbătrânirii populaţiei se va face simţit în următorii ani.

Unii analişti speră că problema se va atenua de anul viitor, când Germania va elimina restricţiile privind accesul pe piaţă al lucrătorilor din fostele state comuniste care au aderat la UE în 2004.

Potrivit Bertelsmann Foundation, în Germania vor fi create în următorii zece ani circa 2,5 milioane de locuri de muncă, dar cererea va creşte mai repede decât oferta, în următorii ani.