Piaţa românească de software a crescut anul trecut cu 5,7%, la 572,3 milioane euro

Din totalul pieţei, sectorul de dezvoltare de aplicaţii software la comandă a urcat cu 4,5%, la 292,9 milioane euro, din care exportul reprezintă 83,1%.

Partea licenţe software a atins 190,3 milioane euro, în urcare cu 7% faţă de 2011, iar cea de cercetare-dezvoltare în domeniu a totalizat 88,99 milioane euro, de la 83,2 milioane euro în 2011.

Piaţă IT, care include şi partea hardware, s-a ridicat la 2,27 miliarde de euro (2,92 miliarde de dolari), nivel similar anului 2011, potrivit IDC.

Conform studiului, rata de creştere medie anuală a pieţei IT prognozată pentru următorii cinci ani este de 2,4%, în timp ce piaţa aplicaţiilor software va înregistra, în condiţiile actuale ale mediului de afaceri, un avans mediu anual de 3,3%, ceea ce reprezintă o oportunitate de creştere pentru companiile care dezvoltă aplicaţii software.

"Suntem într-un moment extrem de important pentru industria românească de software. Din ce în ce mai multe companii sunt conştiente că o creştere accelerată poate fi posibilă doar dacă vor reuşi să facă tranziţia de la modelul tradiţional de business, bazat pe dezvoltare de software la cerere, către crearea de produse şi servicii inovatoare", a declarat preşedintele ANIS, Andrei Pitiş.

Dintre companiile de software şi servicii care au răspuns la chestionarul care a stat la baza studiului ANIS, doar 11% sunt înregistrate exclusiv ca dezvoltatoare de aplicaţii software, care însă generează aproape 30% din volumul de venituri.

"Cu alte cuvinte, dacă toate companiile de software şi servicii din România ar dezvolta aplicaţii software atunci valoarea pieţei de profil s-ar tripla", a spus Pitiş.

În acelaşi timp, cele 43% dintre firmele care realizează exclusiv aplicaţii software la comandă generează 53% din volumul de venituri.

"60% dintre companiile cu care am discutat alocă mai puţin de 15% din cifra de afaceri pentru activităţile de cercetare-dezvoltare, esenţiale în crearea de aplicaţii software, în timp ce 16% nu au buget dedicat acestui tip de activităţi în cadrul companiei", a afirmat şeful IDC România, Laurenţiu Popescu.

Costul generat de activitatea de cercetare-dezvoltare este una dintre cele mai importante bariere pe care companiile le-au identificat referitor la implicarea în proiecte care să genereze aplicaţii software proprietare (intellectual property).

La fel de importante sunt componenta de resurse umane şi zona de susţinere guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului.

"Unul dintre motivele cele mai importante pentru care am pornit acest studiu în cadrul ANIS a fost să măsurăm indicatorii principali ai industriei. Pornind de la statusul actual, putem să propunem acţiuni şi proiecte concrete care să ajute companiile. Vrem ca acest studiu să fie punctul de plecare pentru un proces de creştere accelerată a industriei - ca valoare a veniturilor, număr de oameni implicaţi şi mai ales valoare adaugată generată", a spus Pitiş.

Potrivit reprezentantului ANIS, în industria românească de software activează aproximativ 60.000 de persoane, din care 80% sunt specialişti IT.

Studiul comandat de ANIS asupra companiilor locale de software arată că principalii competitori în ce priveşte atragerea de proiecte offshore/nearshore sunt Rusia - 26%, Ucraina - 23%, Bulgaria - 17% şi Polonia - 16%.

Cele mai importante argumente ale României pentru atragerea de investiţii străine sunt numărul angajaţilor din sector, numărul studenţilor în domeniile ştiinţă, tehnologie, inginerie şi matematică şi competenţele lingvistice.

"În plus, România este considerată o ţară cu talent şi excelenţă în programare, şi mulţi investitori şi-au localizat aici operaţiunile de cercetare-dezvoltare. Deşi încă există provocări în mediul de afaceri general, profilul de resurse umane din România va rămâne pe radarul investitorilor offshore/nearshore interesaţi de Europa Centrală şi de Est pentru operaţiunile specifice", potrivit studiului.

Principala provocare pentru companiile de profil o reprezintă rata mare de fluctuaţie a personalului, aspect care afectează buna planificare a proiectului de dezvoltare a unui produs software.

A doua cea mai importantă provocare este lipsa facilităţilor guvernamentale care să încurajeze companiile să abordeze acest tip de proiecte, împreună cu bugetele de marketing insuficiente care să susţină campaniile de lansare de produse. Alte bariere includ costurile de cercetare-dezvoltare ridicate, mediul foarte competitiv şi legislaţia insuficientă pentru protejarea proprietăţii intelectuale.

Studiul ANIS a luat în calcul răspunsurile unui chestionar cantitativ transmis unui număr de 201 companii care activează în domeniul dezvoltării de produse software sau de aplicaţii executate la comandă.

Companiile au fost selectate aleatoriu din bazele de date care includ companiile de dezvoltare software din România.

Interviurile pentru aplicarea chestionarului au fost desfăşurate în perioada iunie-august 2013.

ANIS reprezintă interesele companiilor IT româneşti ăi sprijină dezvoltarea industriei româneşti de software şi servicii şi creşterea atât a companiilor implicate în proiecte de externalizare, cât şi a celor care generează proprietate intelectuală, prin crearea de produse.

Asociaţia a fost înfiinţată în 1998 şi numără în prezent aproximativ 100 de membri, care includ companii cu capital românesc sau străin, mici sau multinaţionale, cu sedii în toate marile centre IT din ţară.

Printre cei mai importanţi membri se numără Siveco, Total Soft, GeCAD şi Indaco, alături de reprezentanţele locale ale Microsoft, IBM şi Oracle.