PIB-ul României ar putea ajunge la 700 miliarde euro în următorii 10 ani

Economia României ar putea să se dubleze în următorii zece ani, iar PIB-ul să ajungă la valoarea de 700 de miliarde de euro, cu un ritm mediu de creştere de 3.0 – 3,5% pe an şi o inflaţie medie similară, conform unei analize făcute de macroeconomiştii ING.

Una dintre condiţiile pentru ca aceste estimări să se îndeplinească este absorbţia şi utilizarea eficientă, în următorii ani, a celor 28 de miliarde de euro disponibile prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

În ultimii 30 de ani, creşterea economică a României a reuşit să conducă la performanţe notabile prin comparaţie cu cele ale altor state europene. Spre exemplu, dacă în 1994 PIB-ul României era de peste trei ori mai mic decât cel al Portugaliei, în 2024 economia României va depăşi PIB-ul Portugaliei cu aproximativ 30%.

Tranziţia către economia de piaţă în perioada 1990-2000, perioada de boom economic dintre 2000 şi 2008 (când PIB-ul României a înregistrat o creştere medie anuală de 6,1%), criza financiară şi recuperarea economică ulterioară (2009–2014), expansiunea post-criză (2014- 2020) şi revenirea post-pandemică (2021-2024) au fost principalele etape ale dezvoltării economiei româneşti din ultimele trei decenii.

Analiza arată că după anul 2000, în ciuda creşterii puternice a salariilor, veniturile din capital (profituri, chirii, dividende, aprecieri de active) au crescut într-un ritm superior veniturilor din muncă. Astfel, intrarea în Uniunea Europeană a adus prosperitate în special proprietarilor de capitaluri şi investitorilor în imobiliare.

Numărul de angajaţi din România a scăzut cu peste 20% în ultimele trei decenii ca urmare a restructurărilor realizate de marile companii de stat şi a migraţiei externe a peste 3,6 milioane de români. Cel mai redus număr de salariaţi din economie fost înregistrat în 2011, când pe piaţa muncii s-au resimţit pe deplin efectele crizei financiare din 2008- 2009, iar România a ajuns la 4,3 milioane de angajaţi. Anul acesta, efectivul salariaţilor a atins un maxim al ultimilor 25 de ani, cu 5,16 milioane de salariaţi la jumătatea lui 2024.

În ultimii 30 de ani, salariul mediu net lunar a crescut de circa 14 ori, de la echivalentul a 72 de euro în 1994 la peste 1.000 de euro în 2024.

Educaţia şi sănătatea, două sectoare cu schimbări radicale

Educaţia şi sănătatea, două dintre sectoarele esenţiale pentru dezvoltarea României, au traversat schimbări radicale în ultimii 30 de ani, însă subfinanţarea acestor domenii s-a reflectat şi în evoluţia indicatorilor de performanţă aferenţi. De exemplu, în anul 1994, rata analfabetismului funcţional pentru absolvenţii de gimnaziu era în jur de 10%, cu mult sub nivelul din prezent, de circa 40%-50%. Una dintre cauzele acestei evoluţii este că România nu a avut niciodată o alocare de 6% din PIB pentru educaţie, aşa cum prevede legea. De altfel, anul 2008 este singurul în care s-a apropiat cel mai mult de media UE (cu o alocare de 4,3% din PIB în România faţă de 4,8% media Uniunii Europene), arată aceeaşi analiză.

În schimb, în sectorul sănătăţii, cheltuielile publice au crescut cu un ritm mai accelerat. Dacă în 1994 cheltuielile publice cu sănătatea erau la circa 2% din PIB (faţă de media europeană de 6%), în ultimii ani a crescut în jurul valorii de 5%. Prin urmare, în ultimele trei decenii speranţa de viaţă a crescut de la 69 de ani (în 1994) la 76 de ani (în 2024), însă tot este sub media UE (de peste 80 de ani).