Plata online a taxelor şi impozitelor ar putea fi taxată

Persoanele fizice care plătesc impozitele online ar putea suporta, parţial sau integral, comisionul pe care primăriile îl vor achita băncilor care acceptă plăţi electronice prin sistemul naţional www.ghiseul.ro, autorităţile urmând să transmită cetăţenilor datele de autentificare, prin poştă.

Urmărește
930 afișări
Imaginea articolului Plata online a taxelor şi impozitelor ar putea fi taxată

Plata online a taxelor şi impozitelor ar putea fi taxată (imagine: Mediafax Foto/AFP)

Posibilitatea ca primăriile să solicite contribuabililor achitarea, parţială sau integrală, a comisionului pe care acestea îl vor achita pentru operaţiunile de plată online efectuate de cetăţeni este prevăzută în HG 1.235/2010 privind Sistemul naţional electronic de plată online a taxelor şi impozitelor utilizând cardul bancar (SNEP), care va fi disponibil la adresa web www.ghiseul.ro.

"Comisionul perceput de furnizorul de servicii de acceptare de plăţi electronice (...) poate fi suportat de către contribuabil, de instituţia publică sau în orice altă variantă aleasă de instituţia publică la momentul înregistrării în SNEP", potrivit hotătârii de guvern.

Pentru fiecare tranzacţie efectuată de un contribuabil, primăria va achita un comision de cel mult 2% din suma transferată de acesta, dar nu mai mult de 30 lei, potrivit unui proiect de ordin al Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI).

Documentul a fost elaborat împreună cu Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Finanţelor Publice şi va pune în aplicare Normele metodologice privind SNEP.

"Primăriile care se vor înscrie în SNEP îşi vor informa contribuabilii prin poştă cu confirmare de primire că, începând cu o anumită dată, pot accesa www.ghiseul.ro printr-un user şi o parolă. După ce s-au autentificat în sistem, aceştia pot afla ce taxe şi impozite au de plătit către autoritatea locală de care aparţin şi vor putea să le achite online cu ajutorul unui card bancar", a declarat pentru MEDIAFAX Marius Fecuiru, secretar de stat în MCSI.

Proiectul de ordin include şi posibilitatea ca datele de autentificare să fie obţinute la ghişeul instituţiei publice beneficiare care a înregistrat contribuabilii, prin mijloace electronice securizate sau alte metode identificate şi agreate împreună cu aceştia.

"Un contribuabil deja înregistrat în SNEP nu va mai fi înregistrat de către o altă instituţie publică beneficiară, păstrându-şi informaţiile de autentificare existente", se precizează în proiectul de act normativ.

Ministrul Comunicaţiilor, Valerian Vreme, a declarat la 20 ianuarie că în cel mult două săptămâni de la acea dată, prin accesarea sistemului www.ghiseul.ro, contribuabilii din cinci localităţi vor putea să achite taxele şi impozitele online. El a evitat să nominalizeze cele cinci primării.

Potrivit HG 1.235/2010, publicată în Monitorul Oficial la 14 decembrie 2010, instituţiile publice care desfăşoară activităţi de încasare a taxelor şi impozitelor au obligaţia să se înregistreze în SNEP, la fel şi băncile care vor să furnizeze servicii de acceptare de plăţi electronice.

Astfel, în termen de şapte luni de la adoptarea HG vor intra în SNEP localităţile cu populaţie mai mare de 150.000 de locuitori, urmând ca oraşele cu până la 150.000 de locuitori să se înroleze în sistem în cinci luni de la expirarea termenului primei etape, dar nu mai târziu de un an de la data intrării în vigoare a actului normativ.

Ulterior va avea loc şi înregistrarea comunelor şi a instituţiilor publice nevizate de primele două etape, în termen de 6 luni de la încheierea celei de a două etape, dar nu mai târziu de 18 luni de la data intrării în vigoare a HG 1.235/2010.

Potrivit proiectului de ordin la MCSI, pe lângă comisionul aferent fiecărui transfer online, primăriile vor plăti instituţiei de credit acceptatoare de plăţi electronice şi un comision de cel mult 300 de euro (echivalentul în lei) pentru verificarea conformităţii transferului de date cu specificaţiile standard ale SNEP, care se va percepe o singură dată, la înregistrarea instituţiei publice în SNEP.

În plus, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale vor mai achita şi o sumă de bani aferentă transferării sumelor din contul colector (deschis la respectiva instituţie de credit) în cel al Trezoreriei statului, care nu va depăşi nivelul comisionului standard practicat de instituţiile de credit pentru decontarea ordinelor de plată de mică şi mare valoare.

SNEP este administrat şi operat de Centrul Naţional de Management pentru Societatea Informaţională (CNMSI), instituţie aflată în subordinea MCSI.

Primăriile care se înscriu în SNEP vor furniza administratorului sistemului, în termen de 10 zile de la activarea propriului cont, informaţiile referitoare la toţi contribuabilii care au CNP/NIF sau CIF/CUI (pentru persoane fizice autorizate) valid şi au obligaţii de plată către instituţia publică respectivă.

Aceste informaţii, care vor fi actualizate în termen de trei zile de la luarea la cunoştinţă a unei modificări, vor fi furnizate administratorului SNEP într-un anumit format.

Astfel, informaţiile vor include denumirea şi CIF-ul instituţiei publice beneficiare, CNP/NIF sau CIF/CUI (pentru persoane fizice autorizate) al persoanei care are obligaţia de plată, numele şi prenumele/denumirea persoanei pentru care are obligaţia de plată, adresa persoanei care are obligaţia de plată, tipul obligaţiei de plată, codificarea internă a veniturilor (informaţie opţională), detalii privind obligaţia de plată, suma de plată şi data la care a fost actualizată obligaţia de plată.

Contribuabilul va completa aceste date pe www.ghiseul.ro şi, pentru efectuarea tranzacţiei, va introduce datele aferente cardului bancar în interfaţa procesatorului şi va autoriza plata.

După efectuarea unei tranzacţii cu autentificare, SNEP va emite contribuabilului o dovadă de plată ce va conţine numărul dovezii de plată, data plăţii (data autorizării tranzacţiei), CNP/NIF sau CIF/CUI (pentru persoane fizice autorizate) al persoanei pentru care s-a achitat obligaţia de plată, codul şi denumirea obligaţiei bugetare, denumirea şi CIF-ul instituţiei publice beneficiare, suma plătită şi explicaţii.

În cazul plăţilor fără autentificare, SNEP va emite contribuabilului la adresa de e-mail menţionată anterior o dovadă de plată cu acelaşi informaţii.

"Restituirea sumelor aferente obligaţiilor de plată cu debit, care nu pot fi înregistrate de către instituţia publică beneficiară ca urmare a utilizării de către plătitor a unui CUI eronat, se efectuează de către instituţia publică beneficiară în termen de maxim 2 zile lucrătoare de la data primirii fişierelor generate", se spune în proiectul de ordin.

Prin procedurile şi mecanismele pe care le va defini şi implementa, operatorul SNEP va asigura sistemului o disponibilitate online de minim 361 de zile pe an.

"Indisponibilitatea online a SNEP va fi de maxim şase ore consecutive pentru funcţionalitatea de plată fără autentificare a debitelor contribuabililor. Indisponibilitatea online a SNEP va fi de maxim 12 ore consecutive pentru toate celelalte funcţionalităţi ale SNEP", se mai spune în proiectul de act normativ.

Potrivit datelor din nota de fundamentare a HG 1.235/2010, în România există doar 12 autorităţi publice locale care au dezvoltat sisteme de plată a taxelor şi impozitelor online, o autoritate publică locală care a dezvoltat un sistem de plată neasistată taxe şi impozite prin mijloace electronice şi circa 100 de autorităţi publice locale care au dezvoltat sisteme de plată asistată de taxe şi impozite prin mijloace electronice.

Documentul citează şi concluziile unui studiu al Băncii Mondiale din anul 2008, care arată că, la nivel global, introducerea de tehnologii IT&C în cadrul interacţiunii cetăţean - stat şi mediul de afaceri - stat a generat importante reduceri de cheltuieli, ajungând până la 80% în cazuri punctuale, precum Australia sau Noua Zeelandă.

"În cazul României estimăm o reducere a cheltuielilor de aproximativ 40% în cazul implementării unui sistem naţional integrat funcţional precum şi o creştere de aproximativ 10% în prima fază în privinţa gradului de colectare a taxelor şi impozitelor", se mai spune în nota de fundamentare.

Potrivit datelor Băncii Naţionale a României, numărul cardurilor valide aflate în circulaţie în România era de 12,58 milioane de unităţi la finele lunii septembrie 2010, în scădere de la 12,8 milioane de unităţi la sfârşitul anului 2009.

Dintre acestea, 10,39 milioane de carduri aveau funcţie de debit.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici