Cum plătesc, cu adevărat, companiile de pe piaţa locală: mai mult de o treime dintre salariile din România nu depăşesc 2.600 de lei net pe lună. Cei mai mulţi dintre angajaţi sunt plătiţi cu salarii brute între 3.700 şi 3.750 de lei pe lună, respectiv 1,1 milioane de persoane

♦ Mai mult de 1,8 milioane de contracte de muncă cu normă întreagă sunt plătite cu salarii între 3.700 de lei brut şi 4.300 de lei brut, adică nu depăşesc 2.600 de lei net pe lună ♦ Dacă în Uniunea Europeană raportul celor cu salarii mici este de trei salariaţi cu venituri mici din fiecare 20 de salariaţi, în România, raportul este de şapte salariaţi cu venituri mici la fiecare 20 de angajaţi ♦ „ După numărul de salariaţi, industria prelucrătoare şi comerţul sunt cele care ocupă cele mai multe persoane şi ambele recrutează masiv persoane cu nivel de studii scăzut sau mediu.”

Mai mult de 1,8 milioane de contracte de muncă cu normă întreagă în România au salarii brute între 3.700 şi 4.300 de lei, ceea ce înseamnă că angajaţii nu primesc mai mult de 2.600 de lei „în mână” lunar.  Cei 1,8 milioane de salariaţi reprezintă mai mult de 30% din numărul total de con­tracte de muncă cu normă întreagă din eco­nomia locală, de 5,4 milioane în luna iulie a acestui an. Aproximativ 1,1 milioane dintre aceştia sunt plătiţi la nivelul minim din această bandă salarială, între 3.700 şi 3.750 de lei brut, adică nu depăşesc 2.400 lei net pe lună, arată o analiză a Blocului Naţional Sindical realizată de economiştii Laura Braşoveanu şi Radu Soviani.

Mai mult, circa 17,5% dintre salariaţii români câştigau un salariu mai mare decât salariul mediu brut pe economie în luna iulie a anului 2024, conform datelor obţinute de autorii studiului de la Inspecţia Muncii, adică doar doi din zece salariaţi au venituri mai mari decât salariul mediu brut pe economie.

„În termeni simpli, pentru 80% dintre salariaţii din România, a ajunge să câştige salariul mediu este pentru moment o aspiraţie şi nu o realitate. Doar 2 salariaţi din 10 câştigă mai mult decât salariul mediu (iulie 2024). Acest lucru este întărit şi de studiul distribuţiei câştigurilor salariale, pe tranşe de venit, care reflectă cât de mulţi salariaţi sunt poziţionaţi fix la salariul minim garantat de plată şi în zona salariilor mici”, scrie studiul realizat de economiştii Laura Braşoveanu şi Radu Soviani.

De asemenea, studiul citat mai arată că, în România, potrivit datelor OECD disponibile până la orizontul de raportare 2022, incidenţa salariilor mici (angajaţi plătiţi sub nivelul de  2/3 din mediana câştigului brut) în România este de aproape 2,4 ori mai mare în România decât media Uniunii Europene.

„Estimările făcute în cadrul studiilor realizate anterior de BNS au extins orizontul datelor şi arată că această tendinţă s-a păstrat şi până în iunie 2024. Rezultatele cercetării noastre arată că, în iunie 2024, incidenţa salariilor mici, deşi a mai scăzut până la 34,6% (de la 36,10%), rămâne mai mult decât dublă faţă de media Uniunii Europene. Cu alte cuvinte, dacă în Uniunea Europeană, raportul celor cu salarii mici este de trei salariaţi cu venituri mici din fiecare 20 de salariaţi, în România, raportul este de şapte salariaţi cu venituri mici la fiecare 20 de angajaţi.”

Raluca Pârvu, business manager la BPI România, companie de consultanţă în management şi resurse umane, face legătura dintre salariile mici şi nivelul scăzut de studii ale salariaţilor care se încadrează în aceste categorii de salarii.

„Conform recensământului, peste 40% dintre români au un nivel scăzut de studii, abia 16% au studii superioare. Acest reper statistic ne ajută să înţelegem că nivelul de studii are un impact direct pe veniturile obţinute şi asta nu doar în România. Al doilea factor care influen­ţează veniturile este cu siguranţă mediul de rezidenţă, de aceea zonele urbane mari sunt mai atractive pentru populaţie. Sunt mai multe joburi şi salariile sunt mai bune.

După numărul de salariaţi, industria pre­lucrătoare şi comerţul sunt cele care ocupă cele mai multe persoane (aproxi­mativ 37% din total salariaţi) şi ambele recrutează masiv persoane cu nivel de studii scăzut sau mediu”, a spuse ea pentru ZF.

Calificarea profesională şi nivelul mai înalt de studii sunt factori care ar putea îmbunătăţi veniturile lunare pe care aceşti salariaţi le primesc.

„Salariul creşte odată cu calificarea profesională şi chiar la nivelul personalului de execuţie, muncitorii cu calificare superioară, şcoală profesională sau alte niveluri de calificare accesibile absolvenţilor de liceu, au câştiguri din ce în ce mai bune”, a concluzionat Raluca Pârvu.