Plecarea CEZ şi Enel, rezultatul schimbărilor din energie şi a presiunilor politice

Plecarea CEZ şi exitul potenţial al Enel nu are legătură însă cu România, în pofida haosului privind reglementarea din piaţa energiei cauzat de OUG 114/2018, ci mai degrabă cu încercările celor două grupuri energetice de a naviga pe tendinţele vremurilor şi prin presiunile politice ale acţionarului majoritar, cel puţin în cazul CEZ.

CEZ, controlată în proporţie de 70% de statul ceh, a anunţat în această vară că îşi scoate la vânzare activele din ţara noastră şi din regiune pentru a pune mai mult accent pe investiţiile din Cehia, după o prezenţă de 14 ani în piaţa noastră. În consecinţă, în 9 septembrie, grupul ceh a demarat oficial procesul de vânzare a activelor pe care le deţine în România, incluzând şapte companii româneşti în testarea de piaţă: Distribuţie Energie Oltenia (una din cele opt astfel de monopoluri naturale locale), Ovidiu Development, Tomis Team, MW Team Invest, CEZ Vânzare (care deserveşte 1,4 milioane de clienţi), TMK Hydroenergy Power şi CEZ România. De vânzare este şi parcul eolian de la Fântânele-Cogealac, unde CEZ are instalată o capacitate de producţie de 600 MW în cel mai mare parc eolian de uscat din Europa.

"După cum am anunţat public, CEZ are o nouă strategie, aprobată de Adunarea Acţionarilor (în iunie), unde s-au definit direcţiile (de dezvoltare în viitor) pe care le va urma compania noastră: dorim să dezvoltăm reţeaua de distribuţie în Republica Cehă, iar cealaltă direcţie este să menţinem unităţile de generare din prezent şi să investim în unele noi şi în eficienţă energetică, în servicii de eficienţă energetică peste tot la nivel internaţional. Tot ce nu intră în aceste teme va fi redus, iar România şi celelalte ţări unde suntem prezenţi, precum Turcia, Bulgaria, Polonia, fac subiectul acestei reduceri a activităţii, iar acestea sunt consecinţele redirecţionării strategiei noastre", a precizat în toamnă Ondrej Safar, country-manager la CEZ.

În spatele noii strategii adoptată de CEZ stă decizia politică a guvernul ceh al lui Andrej Babis, fost miliardar devenit prim-ministru, care începând cu 2017 a început să pună presiuni pe conducerea CEZ pentru construcţia a două reactoare nucleare.

Proiectele de investiţii au un necesar de finanţare de aproximativ 13 miliarde de dolari, motiv pentru care managementul CEZ s-a opus construcţiei fără un mecanism de sprijin guvernamental pentru proiecte. Asta în timp ce Babis şi miniştrii săi continuau să facă declaraţii prin care indicau că CEZ va trebui să suporte întreaga factură a investiţiilor. Costurile ridicate au forţat în mai multe rânduri compania cehă să anuleze licitaţiile pentru construcţia de reactoare noi, ultima dată în aprilie 2014, după ce statul ceh a refuzat să ofere garanţii guvernamentale.

Babis doreşte însă construcţia măcar a uneia din cele două unităţi, la centrala nucleară de la Dukovany, reactor care să fie dat în folosinţă în 2036. După întâlnirea comitetului de stat pentru construirea de noi resurse nucleare, din 14 noiembrie, premierul ceh declara că Cehia va selecta un contractor pentru noua unitate până la finalul anului 2022.

Potrivit presei din Cehia, Babis a spus: "Securitatea energetică este prioritatea noastră şi sunt foarte mulţumit de faptul că şedinţa de astăzi a stabilit termene concrete pentru o unitate nucleară la Dukovany. Acestea sunt următoarele: în 2021 ar trebui să existe decizia finală, licitaţia ar trebui să aibă loc în 2021, un contractant ar trebui selectat până la sfârşitul anului 2022, construcţia ar trebui să înceapă în 2029 şi în 2036 să opereze".

Lângă Babis la declaraţii ar fi fost şi Daniel Benes, CEO-ul CEZ, care a spus că investiţia în noua unitate variază între un cost de 6 miliarde de dolari şi 6,9 miliarde de dolari.

În iulie, guvernul ceh a dat aprobarea preliminară pentru Elektrarna Dukovany II, o filială a CEZ, să construiască cel puţin o nouă unitate nucleară. Decizia a fost anunţată printr-o rezoluţie guvernamentală publicată de Ministerul Industriei şi Comerţului. Politica energetică a guvernului, aprobată de cabinet în iunie 2015, prevede un nou reactor la Dukovany şi, eventual, alte trei la centralele Temelin şi Dukovany.

Vicepremierul ceh şi ministrul industriei şi comerţului, Karel Havlicek, a declarat în octombrie că ţara va trebui să construiască reactoarele respective dacă se doreşte evitarea dependenţei de importurile de energie electrică care ar fi estimate să înceapă în 2030 în lipsa unor noi investiţii.

Pe acest fond, grupul CEZ a informat în 13 noiembrie că a primit declaraţii de interes de la peste 30 companii pentru cumpărarea activelor din România. Conform vicepreşedintelui companiei, Martin Novák, potenţialii cumpărători au fost invitaţi să depună oferte pentru activele din ţara noastră în luna decembrie, dar procesul de vânzare va fi finalizat abia în prima jumătate a anului 2021. Grupul Cez a precizat, totodată, că vânzarea activelor poloneze va urma imediat după România.

La rândul său, Enel, cel mai mare grup energetic din Europa, cu 3 milioane de clienţi în ţara noastră, doreşte vânzarea celor trei distribuţii de energie electrică deţinute în România precum şi a capacităţilor de producţie în regenerabile. Enel este la a doua încercare de vânzare a distribuţiilor din Muntenia, Dobrogea şi Banat, după ce în 2014 a abandonat prima vânzare planificată a monopolurilor naturale cumpărate de la statul român în 2005.

În cazul italienilor, motivaţia pare să fie una ce ţine tot de strategie, însă mai mult de strategia de business, în condiţiile în care Enel îşi revizuieşte afacerile în fiecare an, printr-un program în cadrul căruia îşi vinde o parte din active pentru a cumpăra altele care ar putea oferi profituri cu potenţial mai mari. În ultimii ani, compania italiană a demarat investiţii masive în America Latină, o piaţă cu un astfel de potenţial mare, pe fondul unui plan strategic ce prevede randamente de două cifre pe viitor, după cum a spus CEO-ul Enel, Francesco Starace, într-un interviu pentru Bloomberg.

"În 2014-2015 am avut ochi buni pentru anticiparea dinamicii industriei. O mişcare masivă către regenerabile, care devin extrem de competitive. (…) Am luat o decizie acum ceva timp că nu vom investi în ceva ce durează mai mult de trei ani pentru a fi construit", spune Starace, adăugând că se aşteaptă ca generarea de energie electrică să fie "decarbonizată în 10-15 ani", în acord cu planurile UE ce prevăd eliminarea cărbunelui până în 2035.

În ultimii ani, Enel a cheltuit mult în reţelele de distrubuţie din ţările din America Latină, unde în prezent încearcă să cumpere active de 3 miliarde de euro ale Sempra Energy din Peru şi Chile, iar în ciuda faptului că afacerile româneşti ale Enel au înregistrat venituri de 1,3 miliarde de euro anul trecut, în creştere cu peste 20% faţă de anul precedent, cu vânzări de energie electrică în creştere datorită liberalizării treptate a pieţei, Enel caută randamente mai mari.

Enel, o societate cu un plan de business serios pe care arată că-l respectă, a evaluat activele din ţara noastră la peste 1 miliard de euro.