Polonia, Cehia şi Ungaria folosesc drept scuză criza datoriilor pentru a amâna adoptarea euro

Cei mai mari membri estici ai Uniunii Europene (UE) îşi încetinesc pregătirile pentru aderarea la zona euro în condiţiile în care guvernele din vestul Uniunii se luptă să pună capăt crizei datoriilor, care aproape a desfiinţat euro în primăvara anului trecut.

Guvernele din Varşovia, Praga şi Budapesta devin tot mai reticente în a adopta politici fiscale mai aspre destinate prevenirii apariţiei unei noi crize. Aceste politici vor fi dezbătute vineri la Bruxelles de liderii zonei euro. Şapte din cele zece state foste comuniste care au intrat în UE din 2004 încă nu au adoptat moneda euro, notează Bloomberg.

Cancelarul german Angela Merkel presează liderii UE să facă angajamente pentru reducerea datoriilor şi deficitelor bugetare şi pentru îmbunătăţirea competitivităţii în schimbul promisiunii Germaniei de a depune eforturi mai mari în lupta cu criza.

Discuţiile de la Bruxelles vor include şi înăsprirea sancţiunilor pentru statele care nu respectă regulile UE.

Planurile Germaniei îngrijorează oficialii polonezi, cehi şi ungari, deoarece i-ar putea forţa să diminueze cheltuielile, să restructureze sistemele de securitate socială şi să modifice legislaţia referitoare la muncă mai rapid decât au intenţionat.

Pregătiri mai lente slăbesc încrederea în reformele structurale, a afirmat Michael Ganske, analist la Commerzbank.

Adoptarea cerinţelor legate de inflaţie şi buget necesare adoptării euro ar putea contribui la reducerea randamentelor obligaţiunilor statelor est-europene, notează Bloomberg.

În timpul crizei financiare din perioada 2008-2009, o parte din liderii est-europeni au susţinut ideea admiterii mai rapide în zone euro în condiţiile în care investitorii evitau pieţele riscante. În prezent, politicienii reevaluează ţintele de adoptare a monedei unice, după ce ratele de schimb valutar flexibile au ajutat economiile să depăşească recesiunea şi criza euro. Polonia este singurul stat comunitar care a reuşit să evite scăderea economică în 2009.

În Ungaria, premierul Viktor Orban a declarat la începutul lunii februarie că este "de neimaginat" adoptarea euro înainte de 2020.

Premierul ceh, Petr Necas, a afirmat în decembrie că statul său poate refuza intarea în zona euro cât timp consideră că păstrarea coroanei ajută mai mult.

Adoptarea euro de către Polonia "nu este prevăzută în agendă" din cauza crizei datoriilor, a declarat un consilier al premierului polonez, Donald Tusk, la sfârşitul anului trecut.

Unii analişti apreciază, însă, că statele est-europene ar trebui să-şi respecte planurile privind intarea în zona euro pentru a atrage investiţii şi elimina riscurile valutare pentru companiile din regiune.