Polonia şi România, cele mai atractive state emergente pentru investiţiile de capital

Raportul "Private Equity în Emerging Europe" a fost redactat de Remark, divizia de cercetare de piaţă a Mergermarket.

Polonia şi România au fost identificate de 60%, respectiv de 51% dintre respondeţii unui sondaj realizat în rândul a 100 de specialişti din private equity, din interiorul sau din afara "Europei Emergente".

"Europa Emergentă" a fost definită prin Bulgaria, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Serbia şi Muntenegru şi Turcia.

Principalul stat beneficiar al activităţii de private equity din Europa Emergentă a fost considerat Polonia, de 71% dintre respondenţii din afara regiunii, în timp ce România a fost aleasă de 33% dintre aceştia.

"Pieţe precum Polonia şi România continuă să ofere perspective ale unei creşteri ridicate în mai mult sectoare şi câştiguri ridicate. Există puţini jucători pe piaţa de private equity cu o prezenţă consolidată, ceea ce înseamnă că sunt şanse de a întâmpina o concurenţă mai redusă decât în alte regiuni, deşi această situaţie s-ar putea schimba rapid în contextul dezvoltării acestor state", a declarat John Evans, partener al KPMG.

La polul opus s-au situat Slovenia şi Slovacia, care au fost citate doar de 2% dintre respondenţi ca fiind potenţiale destinaţii atrăgătoare pentru capitalul privat.

"Polonia şi România vor înregistra activitatea de investiţii cea mai intensă datorită faptului că sunt cele mai mari pieţe şi majoritatea fondurilor se vor îndrepta spre regiune", a afirmat unul dintre respondenţi.

Mediul economic şi politic din centrul şi estul Europei a trecut în utlimii 20 de ani prin schimbări semnificative, iar în prezent piaţa atrage firmele de private equity din Europa de Vest şi America de Nord datorită potenţialului de creştere al companiilor şi concurenţa relativ mai redusă.

De exemplu, în România între 2005 şi 2006, când multe investiţii realizate în anii '90 se retrăgeau, rata câştigului era de patru până la şase ori valoarea investiţiei.

De asemenea, tranzacţiile cu capital privat din Europa Centrală şi de Est s-au bazat mai puţin pe datorii decât cele de pe alte pieţe, ceea ce înseamnă că au fost mai puţin afectate de limitarea creditării decât statele din Europa de Vest şi America de Nord.

Piaţa de investiţii de capital din România, deşi mică după standardele regionale, s-a extins semnificativ în ultimii ani. Acest tip de investiţii s-au plasat în 2007 la 220 de milioane de euro, peste dublul valorii din 2006, potrivit South East European Private Equity and Venture Capital Association.

România a înregistrat în ultimii ani un ritm de creştere economică semnificativ, iar avansul PIB-ului s-a plasat la 5,8% în 2007. Statul oferă în continuarea oportunităţi semnificative pentru investitorii cu obiective pe termen lung.

De exemplu, infrastructura are un potenţial ridicat pentru investiţii în contextul în care există doar 300 de kilometri de autostradă.

De asemenea, sectorul financiar este atractiv, întrucât România are una dintre cele mai mici rate de penetrare a serviciilor din acest segment din UE.

În pofida dezvoltării raportate de piaţa de private equity în ultimii ani, valoarea tranzacţiilor în Polonia şi România este în general redusă. De exemplu, cea mai mare investiţie privată din România a fost de 185 de milioane de euro.

Totuşi, costul forţei de muncă din România creşte rapid din cauza reducerii şomajului şi a mobilităţii crescute, în special la nivelul UE. În plus, deşi există un impozit unic pe venit de 16%, există alte taxe mari şi un sistem fiscal birocratic, cu schimbări frecvente în legislaţie.

În mod aşteptat, studiul a arătat că 81% dintre respondeţii români consideră că problema taxelor reprezintă un obstacol "serios" pentru investiţiile de capital, în timp ce 67% cred că o lipsă a forţei de muncă calificată, din cauza emigraţiei, este o chestiune "serioasă".