Ponta: Proiectul de lege privind cartelele pre-pay este conform practicii europene

"A existat o discuţie în CSAT legată de introducerea şi în România a unei legislaţii care, ca şi în alte ţări europene, să prevadă obligativitatea unui act de identitate atunci când îţi cumperi un număr de cartelă pre-pay. Am făcut un proiect de lege conform discuţiilor din CSAT şi practicii europene, se transmite la Parlament şi Parlamentul, în urma unor dezbateri şi a informării opiniei publice, poate să ia decizia ca, de la 1 ianuarie 2015, să funcţioneze acest sistem", a spus Ponta.

El a precizat că o persoană va putea înregistra mai multe numere de telefon pe baza documentului de identitate.

"Obiectul discuţiei din CSAT a fost că s-a constatat, nu neapărat în România, că aceste cartele neînregistrate sunt folosite pentru săvârşirea unor acte de terorism, a unor acte extrem de grave", a adăugat Ponta.

Întrebat ce se întâmplă cu actualii utilizatori, Ponta a răspuns: "Nimic, nu mai poţi să-i mai chemi, e foarte clar. Cred că sunt deja 12 sau 14 milioane de cartele în uz, deci Parlamentul va decide mai departe, dar în mod sigur este o măsură pentru viitor, să nu-i speriem pe cei care au cartele. Cred că o mulţime de elevi de şcoală şi liceeni au asemenea cartele, să nu-i speriem că îi duce cineva undeva să-i înregistreze".

Persoanele care deţin o cartelă pre-pay vor fi obligate să se înregistreze la operatorul de telefonie cu un act de identitate, sub sancţiunea sistării serviciului, iar cele care doresc să cumpere o astfel de cartelă vor trebui, la rândul lor, să prezinte un act de identitate pentru a primi cartela.

Regula va fi aplicată şi în cazul firmelor, care vor trebui să prezinte documentele de constituire a societăţii.

Noile reguli au fost aprobate de Guvern prin proiect de lege şi vor fi aplicate după ce Parlamentul adoptă actul normativ, deţinătorii actuali de cartele având la dispoziţie un interval de şase luni de la data intrării în vigoare pentru a se înregistra.

Proiectul de lege modifică OU 111/2011 privind comunicaţiile electronice.

"În ultima şedinţă a CSAT, s-a luat decizia de a promova urgent un act normativ pentru prevenirea şi contracararea riscurilor la adresa securităţii naţionale. Este vorba de obligaţia deţinătorilor de cartele pre-pay de a le înregistra, de a depune uin act de identitate şi, de asemenea, obligaţii pentru furnizorii de telefonie mobilă", a anunţat ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, la finalul şedinţei de guvern.

El a precizat că, într-un interval de şase luni de la momentul intrării în vigoare a legii, toţi deţinătorii de cartele pre-pay vor fi obligaţi să depună un document de identitate pentru a se înregistra. Dacă nu vor face acest lucru, operatorul de telefonie mobilă va sista furnizarea servicului până când deţinătorul cartelei va înregistra cartelele pe baza unui act de identitate.

Furnizorii de servicii vor avea obligaţia de a-i informa şi a-i notifica pe toţi utilizatorii de cartele pre-pay despre această obligaţie.

În acelaşi timp, din momentul intrării în vigoare a legii, toate persoanele care vor dori să achiziţioneze cartele pre-pay vor avea obligaţia de a depune un document de identitate, acest lucru fiind valabil şi pentru persoanele juridice, care trebuie să prezinte documentele de constituire a societăţii.

Datele necesare pentru identificarea unui abonat sau utilizator vor fi numărul de telefon ori identificatorul serviciului de comunicaţii cu plata în avans sau cu plata ulterioară, împreună cu numele, prenumele şi codul numeric personal, seria şi numărul documentului de identitate, respectiv ţara emitentă - în cazul cetăţenilor străini - denumirea şi codul de identificare fiscală în cazul persoanelor juridice, precum şi numele, prenumele şi codul numeric personal al reprezentantului legal al persoanei juridice, după caz.

Prin "identificatorul serviciului" se va înţelege codul unic de identificare alocat unui serviciu de acces la internet ori la un serviciu de comunicaţii, inclusiv prin internet.

Abonaţii vor avea obligaţia să notifice furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului de îndată, dar cel mult în 24 de ore din momentul în care au luat cunoştinţă, despre pierderea sau furtul echipamentului prin care sunt furnizate serviciile de comunicaţii electronice, în vederea restricţionării utilizării acestora.

În cazul notificării de către abonaţi cu privire la pierderea sau furtul echipamentului prin care sunt furnizate serviciile de comunicaţii electronice, furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului vor restricţiona de îndată accesul la servicii.

În cazul punctelor de conectare la Internet puse gratuit la dispoziţia publicului de către persoane juridice, va fi obligatorie securizarea accesului pe bază de parolă, precum şi asigurarea procedurilor şi echipamentelor necesare stocării pe o perioadă de 6 luni a datelor furnizorului de servicii, pentru a identifica utilizatorii conectaţi în aceste puncte. Utilizatorii acestor puncte vor avea obligaţia de a-şi comunica datele de identificare la accesarea acestora servicii.

La sfârşitul perioadei de reţinere, toate datele reţinute exclusiv în temeiul legii, cu excepţia datelor accesate şi reţinute conform legii, puse la dispoziţia autorităţilor prevăzute de lege, trebuie distruse, prin proceduri ireversibile, la data expirării termenului de 6 luni.

În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii, abonaţii şi utilizatorii serviciilor de comunicaţii electronice pre-plătite pot opta pentru menţinerea serviciului şi încheierea de contracte scrise cu furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului a datelor necesare pentru identificarea lor sau pot renunţa la serviciile pre-plătite, cu restituirea proporţională a contravalorii sumelor achitate şi neutilizate corespunzătoare perioadei pentru care nu beneficiază de respectiva prestaţie.

În termen de 30 zile de la intrarea în vigoare a legii, furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sunt obligaţi să informeze, prin mijloace care să asigure difuzarea în masă, abonaţii şi utilizatorii care nu au încheiat contracte scrise cu privire la obligaţiile ce le revin.

În cazul în care abonaţii şi utilizatorii nu îşi exprimă opţiunea, furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului suspendă serviciile până la îndeplinirea obligaţiei.

Serviciile de comunicaţii electronice pot fi reactivate, în măsura în care este posibil, doar după încheierea contractelor scrise.

"Prezenta lege intră în vigoare la 1 ianuarie 2015", se mai arată în documentul aprobat de Guvern.

În vara anului trecut, după ce presa a relatat că deputatul PSD Sebastian Ghiţă vrea să depună o iniţiativă legislativă prin care cartelele telefonice pre-plătite să poată fi achiziţionate numai după furnizarea datelor personale, premierul Victor Ponta a arătat că înregistrarea convorbirilor telefonice efectuate pe baza cartelelor pre-plătite a fost decisă de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) în luna august 2012, după atentatul terorist din Bulgaria.

El a precizat că nu este vorba de o operaţiune de interceptare, ci de înregistrare.

În forma de la acea dată, proiectul prevede că, atunci când o persoană va cumpăra o cartelă pre-platită, va trebui să prezinte codul numeric personal şi, dacă ulterior un judecător va decide interceptarea numărului telefonic asociat acestei cartele, serviciile secrete vor avea posibilitatea de a identifica deţinătorul acestei cartele.

Argumentul a fost că zona cartelelor pre-plătite este folosită pentru infracţiuni economice, existând şi riscul de utilizare a acestor cartele în activităţi legate de terorism.

Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România-Comitetul Helsinki (APADOR-CH) a solicitat atunci Guvernului şi Parlamentului să aibă în vedere obligaţiile asumate de România prin tratate internaţionale cu privire la drepturile omului, nu doar necesităţile dictate de siguranţa naţională.