Ponta: Proiectul redevenţelor va intra în dezbatere la începutul anului. Autorităţile locale vor primi o parte

"Noul proiect intră în dezbatere publică la începutul anului viitor, pentru că este nevoie de consens politic, nu doar de o decizie a majorităţii. De ce n-am făcut dezbaterea în 2014? Aţi văzut circul făcut la reducerea CAS (mai întâi moţiune împotriva Guvernului pentru a adopta măsura, apoi moţiune pentru că am adoptat-o! Din partea aceloraşi oameni, doar pentru că era an electoral). Ar fi fost o dovadă de iresponsabilitate să aducem proiectul în dezbatere în timpul anului electoral", susţine Ponta într-o postare pe Facebook.

El arată că, în prezent, este în vigoare o soluţie pentru ca statul să încaseze cât mai mult de la companiile mari, şi anume prin taxa specială pe profiturile suplimentare ale companiilor din domeniu, care însemnă două treimi din profitul suplimentar generat de tarifele acestor companii, vărsat la bugetul de stat. Ponta arată că acest mecanism de impozitare este acceptat de către partenerii externi şi rămâne în vigoare şi anul viitor.

"În noul proiect (privind redevenţele - n.r.), care va merge în Parlament, susţinem o idee pe care a promovat-o şi Klaus Iohannis (asumată în programul său prezidenţial). Este vorba despre transferul către autorităţile locale a unei părţi din redevenţele încasate, pentru ca şi comunităţile locale să beneficieze de fonduri suplimentare. Este o idee corectă, pe care am preluat-o în acest an şi pe care o includem în noul proiect", adaugă Ponta.

Miercuri, Ponta a argumentat decizia Guvernului de a prelungi actualul sistem de redevenţe petroliere şi nu de a-l schimba pentru mai mulţi bani la buget cu faptul că nu pot fi operate modificări "peste noapte", deşi Guvernul a început de un an discuţiile pe această temă cu firmele petroliere.

Impozitele suplimentare aplicate companiilor din energie la începutul anului trecut şi care urmau să fie aplicabile doar până la sfârşitul acestui an vor fi păstrate de Guvern încă un an, până la data de 31 decembrie 2015 inclusiv, pe fondul amânării introducerii unui nou sistem de redevenţe.

Impozitele vor fi menţinute la nivelul aplicat până în prezent, fără modificări, relevă proiectul elaborat de Ministerul Finanţelor, în condiţiile în care preşedintele Traian Băsescu a recomandat, joi, Guvernul să majoreze aceste taxe, dacă nu schimbă sistemul de redevenţe.

La începutul anului trecut, Guvernul a introdus o serie de impozite suplimentare pentru companiile din sectorul energetic, aplicabile până la 31 decembrie 2014 inclusiv, interval în care ar fi urmat să fie stabilit un nou sistem de redevenţe, cel actual fiind valabil până în ianuarie 2015.

Astfel, a fost introdus un impozit pe monopol pentru companiile de transport şi distribuţie energie electrică şi gaze naturale, aplicat pe fiecare MW/h pentru care sunt facturate serviciile de transport şi distribuţie, cuprins între 0,85 lei şi 0,1 lei/MWh.

A fost aplicat şi un impozit de 60% din veniturile suplimentare obţinute de către companii ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale, precum şi un impozit special de 0.5% aplicat veniturilor obţinute de către companii, pentru exploatarea resurselor naturale, altele decât gazele naturale.

La sfârşitul acestui an, Guvernul a decis însă să menţină sistemul de redevenţe şi pentru anul viitor, astfel că va prelungi cu un an şi perioada de valabilitate a acestor impozite.

În cazul activităţilor de monopol, menţinerea impozitului este argumentată de Guvern, în proiectul de act normativ, şi prin necesitatea asigurării fondurilor pentru cofinanţarea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri europene, în condiţiile în care activităţile cu caracter de monopol natural din sectorul energiei electrice şi al gazelor naturale, respectiv prestarea serviciilor de distribuţie şi transport energie electrică şi gaze naturale, sunt caracterizate prin profitabilitate având în vedere lipsa concurenţei.

Guvernul estimează că anul viitor va încasa 245,6 milioane lei din impozitul pe monopolul natural din sectorul energiei electrice şi al gazului natural, 743,2 milioane lei din impozitul pe veniturile suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale şi 114,6 milioane lei din impozitul pe veniturile obţinute din exploatarea resurselor naturale.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, că redevenţele nu pot fi modificate, ele fiind calculate în funcţie de mărimea zăcământului şi după o metodologie extrem de complicată, dar a explicat că Ministerul de Finanţe poate modifica alte două taxe care expiră la 1 ianuarie 2015.

"Mai sunt două taxe, una este suprataxa pentru gaze, generată de liberalizarea preţului la gaze pentru industrie şi a doua este taxa pentru resurse minerale. În mod normal aceste două taxe trebuie să dispară la 1 ianuarie 2015. Guvernul a explicat astăzi cum menţine redevenţele. Nu redevenţele le menţine, că astea sunt în lege, nu are cum să umble la ele fără acordul tuturor celor 44 de concesionari de perimetre. Dar poate umbla la aceste două taxe: suprataxa pentru gaze şi taxa pentru resurse minerale. Ele teoretic trebuie să dispară la 1 ianuarie. Guvernul le poate menţine numele şi să le mărească, pentru că taxele sunt problema Guvernului, se aplică tuturor, fără să fie nevoie să negocieze cu ei sau poate anula cele două taxe şi să instituie o altă taxă care să le înglobeze pe amândouă şi să mai pună şi ceva peste pentru a creşte veniturile bugetului", a spus Băsescu.

În varianta elaborată de Ministerul Finanţelor, impozitele sunt doar menţinute pentru anul viitor în actuala formă, nu şi majorate.

Principalele companii din sectorul petrolului şi gazelor din România sunt OMV Petrom, Rompetrol (deţinută de KazMunaiGaz din Kazahstan), Lukoil (Rusia), MOL (Ungaria), Eni (Italia) şi Romgaz Mediaş.

Producţia de gaze este asigurată în proporţii aproape egale de Romgaz şi OMV Petrom. OMV Petrom este singura companie care extrage ţiţei, având acest drept prin contractul de privatizare către grupul austriac OMV, în 2004.