Ponta s-a interesat în discuţie cu Teodorovici dacă "faimoşii experţi" angajaţi sunt plătiţi de UE

El a fost întrebat de premierul Victor Ponta, într-o reuniune la Guvern pe tema absorţiei fondurilor UE, dacă "faimoşii experţi de care vorbeşte presa" sunt plătiţi din banii alocaţi prin Programul Operaţional Asistenţă Tehnică, iar ministrul i-a confirmat.

Agenţia MEDIAFAX a anunţat, miercuri, că cererile de aprobare a proiectelor pentru fonduri europene şi solicitările de rambursare a banilor vor fi verificate de către experţi privaţi pe care Guvernul îi va plăti, conform documentaţiei oficiale, timp de doi ani cu 280 euro pe zi, atât din surse UE, dar şi de la buget, motivând numărul mic de personal de care dispune stat.

Discuţia pe această temă a fost iniţiată în contextul analizei gradului de absorţie a fondurilor aferente Programului Operaţional de Asistenţă Tehnică.

"Programul Asistenţă Tehnică este la dumneavoastră. Nu vrea lumea asistenţă tehnică ? 18,9% avem grad de absorţie", i-a spus Ponta lui Teodorovici.

Ministrul a răspuns că singura problemă a acestui program nu este finanţarea, ci faptul că majoritatea proiectelor au fost oprite pentru a fi regândite în funcţie de nevoile actuale ale sistemului.

"Noi acum am şi lansat o serie de proiecte, în fine, chiar să luăm foarte mulţi experţi din piaţă pentru a încerca să ajutăm toate structurile", a spus Teodorovici, moment în care premierul l-a întrerupt pentru a cere lămuriri suplimentare.

"Aceştia, faimoşii experţi de care vorbeşte presa, îi plătiţi din «AT» (Asistenţă Tehnică-n.r.), da?", a întrebat Ponta.

Ministrul Fondurilor Europene a confirmat şi a adăugat că acesta este scopul pentru care Uniunea Europeană alocă bani în cadrul Programului Operaţional Asistenţă Tehnică.

"Şi fac ei evaluările mai rapid la proiecte, ca să nu mai stăm cu ele ?", a întrebat Ponta.

Teodorovici a răspuns că a impus termene foarte strânse şi că a rugat funcţionarii din autorităţile de management şi miniştrii să planifice numărul sau nevoia de experţi astfel încât până la finalul lunii iulie, maximum jumătatea lunii august, să finalizeze proiectele neevaluate.

"Vrem să încheiem această restanţă a noastră, a statului, faţă de beneficiari, fie că vorbim de proiecte neevaluate, fie că vorbim de cereri de rambursare. Deci, numărul de experţi se va dimensiona în funcţie de termenul impus de noi, final de iulie - maximum jumătatea lunii august, şi de volumul de muncă", a precizat Teodorovici.

Conform informaţiilor transmise, miercuri, de MEDIAFAX, experţii, care vor încasa peste 6.000 de euro pe lună, vor fi selectaţi în baza unor contracte încheiate de Ministerul Fondurilor Europene cu aproape 40 de firme de consultanţă şi resurse umane, în majoritate cu sediul înregistrat în apartamente din Bucureşti, Timişoara, Baia Mare, Deva, Buzău, Alba Iulia, Ploieşti, Cluj-Napoca, Petroşani, Brăila, satul Ostratu din comuna Corbeanca şi Bragadiru, care trebuie să propună astfel de persoane.

Durata contractului de "închiriere" a experţilor va fi de 24 luni, iar banii acordaţi acestora vor fi asiguraţi atât din Fondul European de Dezvoltare Regională, cât şi de la bugetul de stat.

Valoarea totală a serviciilor va depăşi 7,7 milioane euro, fără TVA, iar ministerul are dreptul să majoreze bugetul în funcţie de fondurile suplimentare care pot fi asigurate.

Statul aşteaptă de la aceşti experţi să verifice o cerere de rambursare în cel mult 5 zile lucrătoare şi o cerere de finanţare în maximum 15 zile lucrătoare, prelungirea fiind posibilă doar în cazuri excepţionale şi temeinic justificate. Este luat însă în calcul riscul că un grad ridicat de "încărcare" a personalului poate conduce la "disponibilitatea redusă" a acestuia de a efectua serviciile.

Argumentul invocat pentru angajarea acestor experţi privaţi este că Guvernul încearcă să evite situaţia în care la sfârşitul acestui an ar urma să piardă 6,5 miliarde euro din fondurile europene puse la dispoziţia României pentru perioada 2007–2013, iar autorităţile dispun de resurse umane insuficiente în raport cu numărul mare de proiecte depuse şi neevaluate şi cel al cererilor neprocesate pentru rambursarea de cheltuieli.

"Anul 2013 este unul crucial în ceea ce priveşte recuperarea întârzierilor în absorbţia fondurilor europene, cu perspective deosebit de importante pentru conturarea următorului cadru de programare financiară 2014-2020. Obiectivul major pe termen mediu al Ministerului Fondurilor Europene este evitarea pierderii de fonduri europene la data de 31 decembrie 2013. Realizarea acestor ţinte este condiţionată de adoptarea unor măsuri urgente care să conducă la eliminarea blocajelor din calea funcţionării normale a autorităţilor din sistemul de management al instrumentelor structurale", se arată într-un document oficial.

Corpul Experţilor în Accesarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune a contestat procedura decisă de minister pentru atribuirea contractelor, arătând că a fost aplicată o procedură competitivă, deşi valoarea estimată a contractului, de peste 7,7 milioane euro, depăşeşte pragul prevăzut de legislaţia achiziţiilor publice, pentru a justifica procedura aleasă.

Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor a respins însă cererea de suspendare a procedurii de atribuire.

România, alături de Slovacia, ar putea beneficia de un an în plus pentru a cheltui fondurile disponibile pentru perioada 2007-2013, potrivit unei propuneri a Comisiei Europene ce oferă o mai mare libertate de a cheltui şi de a solicita bani de la UE, precum şi reducerea riscului de pierdere a sumelor.

Preşedintele Traian Băsescu declara atunci că prin această concesie acceptată de Consiliul European, România va putea evita dezangajarea a cel puţin 4 miliarde de euro din fondurile de coeziune alocate în actualul exerciţiu bugetar, 2007-2013.