Popa, BNR: Retrogradarea ratingului Greciei nu va pune presiuni semnificative asupra leului

Potrivit oficialului BNR, situaţia din Grecia, precum şi a altor economii de la periferia zonei euro care au probleme cu datoriile suverane, ar putea afecta România prin canalul încrederii în economie, ceea ce ar putea determina o încetinire uşoară a creşterii PIB.

Popa a adăugat că decizia privind datoria Greciei trebuie să ia în considerare o participare voluntară a creditorilor privaţi, iar cea mai bună soluţie este cea care reface încrederea şi continuă reformele.

"Nu vreau să calific drept oportună o soluţie sau alta. Trebuie agreată o soluţie în care creditorii privaţi participă voluntar", a spus Popa, întrebat dacă pentru România ar fi mai bine ca datoriile statului elen să fie restructurate sau să se continue actualul program.

El a arătat că o eventuală restructurare a datoriei Greciei este posibilă doar dacă economia are fundamente puternice, dacă va reveni pe creştere ca urmare a ajustărilor şi dacă există motive ca reformele să continue.

La un an după ce a încheiat un acord de finanţare externă de 110 miliarde euro cu UE şi FMI, Grecia are nevoie de un nou pachet de bailout.

UE, FMI şi BCE pregătesc un nou acord pentru Grecia, cu o valoare de circa 120 miliarde euro potrivit informaţiilor apărute în presa internaţională, care să permită guvernului elen să se finanţeze până la sfârşitul anului viitor, perioadă în care se estimează că statul nu va reuşi să se împrumute din pieţe.

Noul pachet de finanţare externă va fi condiţionat de noi măsuri de austeritate, mai dure decât cele convenite anul trecut, dar şi de un program amplu de privatizări, care a început deja prin vânzarea a 10% din acţiunile OTE către Deutsche Telekom.

Grecia avea, la finele anului trecut, o datorie publică de aproape 330 miliarde euro, reprezentând peste 142% din PIB, iar deficitul bugetar a fost în 2010 de 10,5% din PIB, faţă de 15,4% din PIB în 2009.

O formă de restructurare a datoriilor Greciei pare tot mai agreată de Germania şi unele bănci europene, în timp ce BCE continuă să se opună unei astfel de soluţii şi susţine continuarea măsurilor actuale convenite cu guvernul de la Atena, pentru a nu risca afectarea încrederii în moneda euro prin operaţiuni care ar putea fi interpretate ca intrarea unui stat membru în default (incapacitate de plată).

De altfel, marile agenţii de rating au indicat deja că restructurarea datoriilor Greciei va fi interpretată ca un default.

S&P a tăiat luni ratingul Greciei la "CCC", cel mai slab calificativ de evaluare financiară acordat unei ţări, cu numai patru trepte deasupra default-ului. Agenţia a avertizat că, în cazul restructurării datoriilor, ratingul va fi coborât la "default selectiv", iar ratingul acordat obligaţiunilor elene va fi redus la "D", adică default.

În plus, S&P a anunţat că urmează să reducă ratingurile a patru bănci greceşti, respectiv National Bank of Greece, EFG Eurobank Ergasias, Alpha Bank şi Piraeus Bank, toate acestea având subsidiare şi în România.